ROMANILOR nu le place cartea! Unul din 5 adolescenti nu merge la scoala – STUDIU

Unul din cinci adolescenti romani, mai precis 19 la suta dintre cei cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani, nu merge la scoala, ponderea acestora fiind foarte mare pentru Romania, dar si pentru Uniunea Europeana, rezulta dintr-un studiu prezentat miercuri de UNICEF.

Studiul privind copiii/tinerii din afara sistemului de educatie i-a inclus pe cei care au urmat scoala in trecut, dar au abandonat, precum si pe cei care nu au frecventat niciodata scoala. Astfel, s-a putut stabili ca aproape 183.000 de copii in anul scolar 2010/2011 si 174.000 de copii in 2011/2012 nu erau cuprinsi in sistemul de invatamant.

“Aceste cifre reprezinta 19 la suta din populatia de 15-18 ani, proportie ce ramane constanta la nivelul celor doi ani asupra carora s-a focalizat analiza. Segmentul de populatie de varsta corespunzatoare invatamantului secundar superior care prezinta riscul cel mai ridicat privind participarea la educatie este reprezentat de copiii din mediul rural. Rata abandonului scolar din anul 2011/2012 indica un risc crescut pentru elevii din zonele rurale: valoarea indicatorului este cu aproximativ 30 la suta mai mare in cazul acestora fata de cei din urban”, rezulta din studiu.

Reprezentantul UNICEF in Romania, Sandie Blanchet, considera ca aceasta rata de neparticipare scolara in randul adolescentilor este foarte mare, atat pentru Romania, dar si pentru Uniunea Europeana, cu consecinte serioase. Blanchet a precizat ca, prin comparatie, Bulgaria are o rata de necuprindere scolara in randul tinerilor de 15-18 ani de 12,5 la suta, iar Ungaria, de 11,5 la suta.

Reprezentantul UNICEF a mai atras atentia si asupra faptului ca Romania aloca cel mai mic buget din UE pentru educatie. Studiul facut de UNICEF a mai aratat ca ratele repetentiei in clasele a IX-a, a X-a si a XII-a au fost cu peste 40 la suta mai mari in randul elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban.

CITESTE SI: Utilizarea TELEFONULUI MOBIL in timpul orelor, INTERZISA 

Rata abandonului in functie de mediul de rezidenta si de gen indica faptul ca riscul cel mai inalt de excluziune prin abandon este asociat baietilor din mediul rural. La nivelul anului 2011, cea mai mare proportie a populatiei din afara sistemului de educatie era in varsta de 16 ani (aproape 85 la suta), iar aproximativ 81 la suta finalizasera cel mult ciclul gimnazial.

“Aceasta situatie semnifica faptul ca o proportie importanta din populatia de 15-18 ani necuprinsa in sistemul de invatamant a fost supusa riscului excluziunii de la educatie inainte sau cel mult la absolvirea gimnaziului. Proportia de aproape 20 la suta a copiilor de etnie roma in segmentul populatiei de 15-18 ani din afara sistemului de invatamant reflecta situatia defavorizata a acestora sub aspectul educatiei”, a mai spus Sandie Blanchet.

 Pe de alta parte, conform aceleiasi cercetari, mai mult de jumatate dintre copiii din afara scolii intervievati au afirmat ca au lucrat in cursul ultimei saptamani, aproape doua treimi dintre ei fiind baieti. “Mai mult de 99 la suta dintre acestia au lucrat, insa, fara contract de munca”, se arata in studiu.

In privinta participarii la educatie, rata bruta de cuprindere in invatamantul secundar superior subliniaza disparitatile dintre urban si rural, diferentele ajungand la 27-28 puncte procentuale, ceea ce evidentiaza faptul ca o proportie importanta a segmentului de tineri din zonele rurale nu frecventeaza liceul.

“Rata neta ajustata de cuprindere scolara permite identificarea unor disparitati privind participarea la educatia de nivel secundar superior si intre diferitele regiuni de dezvoltare, diferentele ajungand pana la 23-26 puncte procentuale. Valoarea cea mai redusa a indicatorului este inregistrata in Regiunea Nord-Est, regiune cu nivel mai redus de dezvoltare economica, iar cea mai ridicata in Regiunea Bucuresti-Ilfov, cu cel mai inalt nivel de dezvoltare”, a aratat, la prezentarea studiului, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei, Ciprian Fartusnic.

CITESTE SI: SCANDALUL NOILOR MANUALE SCOLARE. Pricopie: Stiam ca procedura va deranja business-ul editurilor 

El a mai spus ca cei mai multi tineri romani parasesc scoala imediat dupa clasa a IX-a, iar majoritatea lor lucreaza in agricultura sau in gospodarie, fara a fi platiti. “Doar doi la suta dintre cei care sunt in afara sistemului au un loc de munca si primesc salariu, ceea ce inseamna ca este o mare problema, pentru ca ei nu au un viitor prea stralucit. Nu vor putea fi decat muncitori necalificati”, a mai spus Fartusnic.

El a mai spus ca tinerii care renunta la scoala provin din familii foarte sarace, dar si din familii cu situatie materiala foarte buna, care isi incurajeaza copiii sa se ocupe de afacerile familiei, decat sa continue studiile.

In acest context, specialistii recomanda dezvoltarea interventiilor sustinute in nivelurile inferioare de invatamant (ante si prescolar, primar, gimnazial) si, in paralel, avand in vedere dimensiunea ingrijoratoare a fenomenului de excludere din sistemul de educatie in invatamantul liceal, o serie de politici si masuri de interventie focalizata, care trebuie sa se afle printre prioritatile Ministerului Educatiei.

Sustinerea unor politici educationale coerente si a unor programe la nivel national pentru prevenirea abandonului scolar in invatamantul primar, gimnazial si secundar superior, dublate de masuri de sustinere de continuare a studiilor dupa clasa a VIII-a in cazul copiilor cu oportunitati reduse, pot conduce astfel, in mod direct, la diminuarea fenomenului de parasire timpurie a sistemului de educatie, mai spun specialistii.

“In conditiile in care participarea la invatamantul secundar superior prezinta, in continuare, disparitati importante pe medii de rezidenta, in defavoarea mediului rural, este nevoie de noi programe de sprijin pentru segmentul de tineri din aceasta zona, atat de prevenire, cat si de interventie pentru reintoarcerea la scoala. Aceste masuri pot viza, cu prioritate, anumite regiuni de dezvoltare, unde rata neta ajustata de cuprindere scolara inregistreaza cele mai scazute valori (N-E, S, S-V)”, se mai arata in recomandarile formulate.

Masurile privind cresterea calitatii trebuie, de asemenea, sa vizeze in mod sistematic atat unitatile de invatamant de nivel secundar superior din mediul rural, cat si toate unitatile care scolarizeaza un numar ridicat de copii aflati in situatie de risc: copii care provin din familii foarte sarace, copii de etnie roma, copii cu dizabilitati.

De asemenea, in opinia specialistilor, sistemul de educatie trebuie sa clarifice rolul si statutul invatamantului profesional si tehnic si sa promoveze mecanisme si instrumente mai clare de adaptare a retelei si ofertei scolare la realitatile pietei muncii si de implicare a angajatorilor.

Sursa foto: realitatea.net