Săptămâna Patimilor. Tradiții, superstiții și obiceiuri din Săptămâna Mare

SAPTAMANA PATIMILOR. Incepand cu ziua de Florii (Duminica Intrarii in Ierusalim a Domnului) se intra in ultima saptamana a Postului Pastilor, numita SAPTAMANA PATIMILOR. In SAPTAMANA MARE, crestinii se pregatesc sa intampine marea sarbatoare a Invierii Mantuitorului Iisus Hristos.

In aceasta saptamana, de duminica si pana vineri, se savarseste slujba Deniilor, randuieli de o mare frumusete, care evidentiaza momentele dramatice legate de Patimile si Jertfa Mantuitorului Iisus Hristos. Doua dintre aceste au o semnificatie aparte si o structura speciala. Astfel, Denia din Joia Patimilor, cunoscuta si sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, recapituleaza si actualizeaza in constiinta credinciosilor istoria mantuirii, incepand cu Cina cea de Taina si continuand cu prinderea Mantuitorului in gradina Ghetsimani, aducerea Lui la arhiereii Ana si Caiafa, condamnarea de catre Sinedriu, judecarea de catre Pilat, batjocorirea, rastignirea si moartea, incheind cu punerea in mormant.

Denia de vineri seara cuprinde randuiala Prohodului Domnului, cantari de o frumusete si profunzime deosebite, care evoca deopotriva durerea nespusa la vederea Fiului lui Dumnezeu pe cruce, cat si nadejdea in biruinta Invierii ce se intrezareste. Slujba se incheie cu procesiunea de inconjurare a bisericii, care simbolizeaza inmormantarea Domnului. Prin Denie se intelege slujba Utreniei facuta seara asa cum se face in cadrul privegherilor, adica slujba Utreniei, slujba de dimineata, se muta la vremea serii, dupa ce se sfarseste randuiala Vecerniei.

Deniile se fac in timpul Postului Pastilor, miercuri si vineri in saptamana a cincea, miercuri fiind Canonul Sfantului Andrei, adica o slujba de dimineata, o Utrenie, in care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, in saptamana a cincea, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, incadrat in slujba de dimineata, in slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc si slujbele din ultima saptamana din Post, Saptamana Mare. Slujbele care incep in seara din Duminica Floriilor si continua in serile de luni, marti, miercuri, joi si vineri din Saptamana Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adica slujbe de dimineata, facute seara.

SAPTAMANA PATIMILOR. TRADITII IN SAPTAMANA MARE

Aceasta se mai numeste si SAPTAMANA PATIMILOR, deoarece tine din momentul intrarii lui Iisus in Ierusalim (in Duminica Floriilor) si pana la rastignirea acestuia in Vinerea Mare. Este o saptamana sfanta, binecuvantata, in care postul trebuie tinut strict si pregatirile de Paste facute ca la carte. Luni, se citeste, mai inainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament in care Biserica a vazut preinchipuirea lui Hristos. Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus inaintea intrarii in Ierusalim. Ca obiceiuri si superstitii, in Lunea Mare, femeile incep curatenia de Paste. Se scoate totul afara, se aeriseste casa ca sa iasa toate relele de peste iarna, se varuieste si se spala totul. “Sa nu te prinda Pastele in necuratenie, ca te blesteama casa!”

In Martea Mare se aspira, se da cu matura, se spala geamuri si se fac treburile grele pe langa casa. Miercurea Mare este ultima zi in care se mai pot face treburi pe camp sau se mai spala si calca. Din aceasta zi, se spune ca barbatii trebuie sa stea pe langa casa si sa isi ajute nevestele. Joia Mare este ultima zi in care se pomenesc mortii, iar femeile merg la biserica si impart colaci de post, vin, miere si fructe. Barbatii aprind focuri rituale in curti, pentru sufletele mortilor care se reintorc acasa. In dupa-amiaza acestei zile se fac copturile: painea, pasca si cozonacul. In Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se tine post negru, nu se face treaba sau mancare, unii se scalda in rauri pentru a fi sanatosi tot timpul anului si seara se merge la biserica pentru Prohod si trecerea pe sub Sfantul Aer.

In Sambata Mare, femeile pregatesc mielul sacrificat in aceasta zi, fac ultimele pregatiri pentru masa si scot hainele noi pentru Inviere. Seara se vopsesc ouale, daca nu s-au pregatit din Joia Mare, si se face un cos pentru biserica ce contine: oua rosii, pasca, cozonac, sare, ustoroi, friptura de miel etc.

SAPTAMANA MARE este SAPTAMANA PATIMILOR lui Iisus Hristos. Este numita si SAPTAMANA PATIMILOR de catre unii preoti, in care crestinul „mimeaza”, dupa canoanele bisericesti, suferintele indurate de Hristos. Acestea constau in ingradiri, cum este postul Pastelui, cel mai sever din an, ce presupune abtinerea de la hrana de origine animala, dar si de la fapte, ganduri si vorbe rele. Crestinul se spovedeste, se caieste, purificandu-se pentru a intampina Invierea Domnului si a primi Sfanta Impartasanie. Este o saptamana mistica, de introspectie, de pregatire duhovniceasca deosebita a crestinilor pentru Inviere.

Slujbele specifice SAPTAMANII MARI sunt Deniile, adevarate roade de pocainta pentru crestini. Aceste randuieli bisericesti sunt insa si prilej de manifestare, in paralel, a unor obiceiuri locale mai mult sau mai putin legate de credinta adevarata. Nu sunt sacrilegii, dar se indeparteaza de duhul ortodoxiei, neavand valoare religioasa, dupa cum spun preotii. Sunt simple obiceiuri perpetuate ca traditii locale. Iata cateva dintre cele mai raspandite si acceptate de Biserica Ortodoxa.

SAPTAMANA PATIMILOR. Innodarea snurului la Denia celor 12 Evanghelii

In Joia Mare se savarseste Denia celor 12 Evanghelii. In timpul acestei slujbe, unele femei fac 12 noduri pe sfoara sau ata, unul dupa fiecare Evanghelie, punandu-si dorinte. In unele locuri, nodul respectiv se desface dupa ce dorinta a fost indeplinita, iar in  altele, se desface la vreme de incercare, rostindu-se o rugaciune pentru rezolvarea problemei respective. Fetele nemaritate mai obisnuiesc sa isi puna snurul innodat sub perna ca sa-si viseze ursitul.

La Denia celor 12 Evanghelii se obisnuieste, in unele locuri, sa se puna la „Vii”, legate intre ele, cele 12 lumanari aprinse in timpul slujbei, una pentru fiecare Evanghelie. Si acest obicei este tolerat de Biserica. De asemenea, se duc la biserica vase noi, paine lumanari si vin si sunt lasate acolo pana la Pasti.

Pomana data peste mormant si focul prin care trec spiritele

Joia Mare este si o zi speciala pentru pomenirea celor adormiti. Este ultima zi de pomenire a mortilor din Postul Mare. Este foarte important sa se imparta cani – traditia vorbeste despre „Canile din Joia Mare” – colaci si apa.  Se spune ca este bine sa se dea toate acestea peste mormant celui care le primeste. Se mai obisnuieste sa se aprinda focuri pe morminte sau in curtea casei, pentru ca se crede ca in aceasta zi mortii se intorc acasa si vin la foc sa se incalzeasca. De asemenea, focul aprins are rol purificator, spunandu-se ca el alege spiritele bune care vor pazi casa, de cele rele, pe care le alunga.

Se spune ca slujitorii lui Caiafa au aprins, in joia cand Iuda l-a vandut pe Hristos, un foc in curtea arhiereasca, pentru ca le era frig. O alta interpretare a focului din Joia Mare este aceea potrivit careia Sfantul Petru ar fi fost oprit de un asemenea foc atunci cand s-a lepadat de Hristos.

SAPTAMANA PATIMILOR. Ouale nu se vopsesc in Vinerea Mare

Se spune ca ouale inrosite in Joia Mare nu se strica tot anul.  Gospodinele care nu au inrosit oua in Joia Mare trebuie sa faca acest ritual sambata, inaintea Pastelui si in niciun caz in Vinerea Mare. In aceasta zi se spune ca nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeste, pentru ca Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue si al formei rotunde aproape perfecte.

Este bine ca ouale sa fie vopsite numai in rosu, deoarece aceasta culoare simbolizeaza sangele Mantuitorului.  Traditia spune ca acest lucru vine de la faptul ca peste ouale aduse de Mironosite au cazut picaturi din sangele lui Hristos rastignit pe Cruce. Se mai povesteste ca Maria Magdalena, care ducea un cos cu oua, le-a spus unor necredinciosi cu care se intalnise pe drum ca Hristos a inviat. Ei au ras de ea, spunandu-i ca vor crede ca asa este daca ouale din cosul ei se vor inrosi … iar acestea s-au inrosit pe loc.

Vinerea Mare mai este numita si Vinerea Seaca, pentru ca se tine post negru toata ziua, pentru iertarea pacatelor si pentru a avea spor si sanatate tot anul.

SAPTAMANA PATIMILOR. Dansul ritual de bucurie si inconjurarea Bisericii in genunchi

In Vinerea Mare, se scoate Sfanta Cruce in mijlocul Bisericii, la amiaza, iar inaintea ei se aseaza pe masa Sfantul Epitaf. Este ziua in care se tamaduieste sufletul de pacat si se spune ca pana si cei blestemati se pot vindeca. Sfantul Epitaf asezat in fata Crucii cu Mantuitorul rastignit este loc de pelerinaj al credinciosilor. Este asa-numita „trecere pe sub Masa” – un dans ritual de bucurie, dupa cum explica preotii. Crestinii trec in genunchi pe sub Masa, acesta insemnand gestul suprem de pocainta, iar dupa ce ies, se ridica in picioare, gestul simbolizand faptul ca respectivul nu ramane doar la pocainta, ci „se indreapta”, se lumineaza dupa aceasta trecere, se purifica. O alta interpretare a trecerii pe sub Masa este coborarea in Mormantul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea pacatelor neamului crestin, iar ridicarea in fata Crucii este triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor.

Se poate trece pe sub Masa o data sau de trei ori, cu o lumanare aprinsa, ritualul fiind diferit in functie de obiceiul locului. Pe Masa se pun flori. Se spune ca nu este bine sa treci dupa un batran bolnav, ca s-ar putea sa ajungi ca el sau sa-i iei pacatele, si nici dupa o femeie. Dupa Prohod, se inconjoara Biserica impreuna cu preotii care au tinut slujba. Unele persoane fac inconjurul sfantului lacas mergand in genunchi.

SAPTAMANA PATIMILOR. Scaldatul ritual

Este un alt simbol al purificarii, al curatirii trupesti si sufletesti care se face in Vinerea Mare. Obiceiul spune ca se face intr-o apa curgatoare, ca sa se duca tot ce e rau. Crestinii care nu au la indemana o astfel de sursa se multumesc cu apa de la dus, pentru ca si aceasta este „curgatoare”. Este bine sa se faca acest ritual chiar inaintea Rasaritului sau cat mai devreme dimineata.

In Duminica Pastelui, crestinii se spala cu apa in care s-a pus un ou de Pasti si un ban de argint, pentru a fi sanatosi tot anul si a nu duce lipsa de nimic.

SAPTMANA PATIMILOR. Lumina Invierii

In noaptea de sambata spre duminca este Invierea. La miezul noptii, crestinii canta impreuna cu preotii „Hristos a Inviat!”.  Slujba de Inviere se incheie dimineata, dar cei mai mulii dintre crestini pleaca dupa ce au luat Lumina. De la slujba, crestinii trebuie sa plece cu lumanarea aprinsa si sa mearga asa cu ea pana acasa, unde, dupa ce fac semnul Crucii, o sting in pragul de sus al usii de la intrarea in casa. Gestul simbolizeaza lumina care ne lumineaza pe noi si spatiul in care traim.

Lumanarea de la Inviere se tine in casa si se aprinde la nevoie, cand crestinul se roaga pentru ceva special, pentru diferite trebuinte.

SAPTAMANA PATIMILOR. Rugaciuni folositoare

Preotii le recomanda crestinilor sa citeasca Evangheliile in toata aceasta perioada. Astfel, inaintea Pastelui sunt recomandate Evagheliile dupa Matei, Marcu si Luca, iar dupa Inviere, cea a lui Ioan Evanghelistul. Este bine de stiut ca din Joia Mare pana in Joia din Saptamana Luminata nu se spala rufe si nici nu se coase. Curatirea trupului este permisa. De asemenea, este de rau augur sa te tunzi in Vinerea Mare. Se spune ca „tragi a rau” si ca iti va muri cineva apropiat din familie.

Nu in ultimul rand, crestinul trebuie sa poarte haine curate, primenite, iar de Pasti, haine noi. De asemenea, rugaciunile care se fac dupa Inviere, incepand din Saptamana Luminata si pana la Inaltare se fac stand in picioare, nu in genunchi.

Sursa text si foto: calendarcrestinortodox.ro