Sarmale de la Gheorgheni, pe mesele romanilor din Suedia, Spania sau Franta

Zeci de tone de sarmale preparate la Gheorgheni, in singura fabrica de profil din tara, ajung pe mesele romanilor, inclusiv ale celor stabiliti in Suedia, Spania, Franta, dar in special in Ungaria, unde s-au cerut, pentru acest sezon, 16 tone. Traditionalele sarmale i-au cucerit insa si pe straini, scrie Mediafax.

La fabrica din Gheorgheni, judetul Harghita, productia de sarmale este o activitate sezoniera, care incepe in octombrie si se termina la sfarsitul lunii ianuarie, aceste produse traditionale fiind vandute cel mai bine in perioada sarbatorilor de iarna.

“Producem zilnic in jur de 5.000 de sarmale, care nu numai in Romania sunt transportate, avem comenzi in Franta, Spania, in Suedia si cele mai multe in Ungaria. Pentru strainatate lucram pe baza de contracte ferme, iar cantitatile solicitate ne sunt comunicate din timp. De exemplu, anul acesta cumparatorii ne-au trimis comunicarile inca din luna august”, explica patronul fabricii de sarmale din Gheorgheni, Bajko Laszlo.

El spune ca, in acest sezon, din Ungaria are solicitari pentru 16 tone de sarmale, in Spania vor ajunge cinci tone, in Franta patru tone, iar in Suedia o tona, la aceste cantitati adaugandu-se necesarul pietei interne.

Sarmalele, pregatite de gospodine alese cu grija, din ingrediente verificate

Fabrica de sarmale a fost deschisa la inceputul lunii decembrie 2010. Bajko Laszlo a cumparat un grajd, l-a transformat complet, compartimentandu-l in incaperi imbracate in gresie si faianta, l-a dotat cu instalatii de ultima generatie si a angajat, pentru inceput, patru persoane. in prezent, numarul angajatilor a crescut la zece.

La fabrica de sarmale, ziua de munca incepe la ora 7.00 si se incheie in jurul orei 22.00. Aici, cate patru femei lucreaza in doua schimburi si toate sunt gospodine alese cu grija: sa fie indemanatice, experimentate si harnice.

In salile unde se prepara sarmalele se intra ca intr-o farmacie, cu halate si sorturi albe, cu botosei si bonete din plastic si manusi de unica folosinta si, aici, nici macar inspectorii veniti in control nu au voie sa intre daca nu sunt costumati astfel.

Si produsele din care se pregatesc sarmalele sunt alese cu mare atentie. Varza se cumpara, in fiecare toamna, de la producatori din Lazarea (Harghita) si din judetul Covasna, care prezinta buletine de analiza ce atesta incadrarea marfii in parametri chimici admisi de legislatia europeana in vigoare. Murarea se face la fabrica, de catre angajati, cu apa din fantana, care nu contine clor sau alti aditivi folositi la dezinfectarea apei din reteaua publica de alimentare a orasului, si cu sare din salina de la Praid.

“Anul trecut, am pus la murat 70 de tone de varza, din care folosim si acum, intrucat cea pusa in toamna acestui an inca nu s-a acrit. De obicei, pregatim varza murata in functie de comenzile pe care le primim”, spune Bajko Laszlo.

Carnea provine de la o ferma din Timisoara, iar transarea porcilor se face tot in fabrica. Macelarii transeaza carnea pentru tocat, dar si slaninile care merg la afumat, pentru a da gustul inconfundabil al sarmalelor traditionale.

Reteta, creata de sotia patronului, dupa mai multe incercari si dupa ce s-a inspirat de la mama, de la soacra

Reteta dupa care se prepara sarmalele apartine gastronomiei ardelenesti si este rodul mai multor surse de inspiratie si incercari.

“Eu am facut reteta, m-am inspirat de la mama, de la soacra mea, de aici, de acolo si am facut o multime de incercari, combinand ingredientele traditionale in diferite cantitati, pana am ajuns la formula actuala, care s-a bucurat de cele mai multe aprecieri. Folosim varza murata de noi, intotdeauna carne proaspat tocata, punem si slanina afumata in compozitie, orez, multa ceapa calita, sare, piper, boia, marar, cimbru si nimic altceva. Le facem ca acasa”, povesteste Bajko Eniko, sotia proprietarului afacerii.

In aceasta perioada, ea munceste cot la cot cu angajatele. Zilnic, 45 de kilograme de carne se amesteca in malaxor cu restul ingredientelor.

“Intr-o zi, fac singura 600, 700, chiar si 900 de sarmale, depinde de comenzi. in perioada asta e cerere foarte mare, lucram la foc continuu”, spune Orban Gyongyi, una dintre angajatele fabricii.

Sarmalele sunt puse la fiert in oale de inox, cu o capacitate de 99 de litri, acoperite si prevazute cu un sistem electronic de monitorizare a fierberii, confectionate la comanda, in Ungaria. De la masa de lucru, sunt transportate si ridicate pe plite cu ajutorul unui carucior cu macara, realizat dupa conceptul patronului. Intr-o astfel de oala incap lejer aproximativ 700 de sarmale.

Odata fierte, sarmalele sunt ambalate in caserole de 450 si 850 de grame si congelate, inainte de a fi transportate in magazinele din judet, la marile lanturi de hipermarketuri din tara si in strainatate.

O caserola de 450 de grame in care se afla patru sarmale si cateva linguri de varza tocata se vinde la poarta fabricii cu 5,8 lei, iar una de 850 de grame, cu 8-9 sarmale si varza, cu 11,5 lei, la aceste preturi adaugandu-se TVA. Strainii sunt dispusi sa scoata mai multi bani din buzunar pentru aceste delicatese, vandute in Ungaria cu 1.500 de forinti caserola mare si in magazinele specializate din Suedia cu 6,5 euro.

Contracte cu hipermarketuri si magazine cu specific romanesc din strainatate

Patronul fabricii de sarmale din Gheorgheni are contracte cu mai multe lanturi de hipermarketuri din Romania si din strainatate. Reclama si-a facut-o participand la targuri si expozitii in tara si in strainatate. Cel mai usor i-a fost in Romania, unde a dat curs tuturor invitatiilor la zilele comunei, ale satului, la balciuri si chiar la nunti, unde fiecare a putut sa guste din produsele lui.

“Astfel de prilejuri sunt cea mai buna reclama pentru noi. Oamenii au ocazia sa guste sarmalele noastre si, daca sunt multumiti de gust, devin usor clientii nostri”, considera Bajko.

Astfel, faima i-a mers pana departe, dupa ce chiar oameni de afaceri romani, incantati de savoarea sarmelelor din Gheorgheni, le-au povestit partenerilor din strainatate, ba chiar i-au invitat sa guste, cu prilejul vizitelor in Romania. si asa, comenzile au inceput sa curga, in special din tarile comunitare unde muncesc multi romani: Italia, Spania, Ungaria, Germania, chiar si din Franta si din Suedia.

“Avem mai multe firme din strainatate care ne cer marfa pentru magazinele cu specific. De exemplu, sunt magazine cu profil traditional romanesc in multe cartiere din diferite tari, unde muncesc romani, care se aprovizioneaza, pe baza de contracte, de la noi. Cererea e mare, pentru ca de la romani au prins gustul de sarmale si strainii”, povesteste Bajko.

Romanii stabiliti in strainatate, care nu ajung acasa de Craciun si de Revelion si nu concep meniurile de sarbatori fara traditionalele sarmale, reprezinta un segment important al cererii, insa si strainii s-au “indragostit” de acest produs de indata ce l-au gustat.

“Eu consider ca, odata cu sarmalele noastre, romanii care nu pot veni in Romania de sarbatori primesc o parte din tara, fac o calatorie virtuala si se simt acasa, iar strainii care au mancat o data s-au indragostit de ele, acest lucru se vede cel mai bine din cantitatile solicitate afara, din ce in ce mai mari de la un an la altul”, sustine Bajko.

Conditiile pentru comertul intracomunitar trebuie respectate cu strictete, iar auditul la fabrica de sarmale din Gheorgheni a fost facut de firme specializate din Austria, inainte de a primi unda verde pentru export, fabrica primind 98 de puncte din 100 posibile.

“O conditie obligatorie este sa indeplinim cerintele pentru exportul produselor care contin carne de porc. Printre altele, trebuie sa monitorizam temperatura si durata de fierbere a sarmalelor, care trebuie sa clocoteasca cel putin 70 de minute la 70 de grade Celsius, potrivit standardelor impuse pentru comertul intracomunitar”, explica Bajko.

Sarmale se pregatesc si vara la fabrica din Gheorgheni, dar numai la cerere, cu precadere pentru export. Cand nu se fac sarmale, se pregateste “ciorba femeii harnice”

Din ianuarie, proprietarul fabricii va scoate pe piata o noua familie de produse, alcatuita din mixuri de condimente si baze pentru supe si ciorbe din bucataria secuiasca si romaneasca.

“Toate sunt axate pe gusturile traditionale secuiesti, care s-au amestecat mult cu bucataria romaneasca, mai ales in cazul ciorbelor. Vom pune in vanzare mixuri de condimente pentru mancaruri si baze pentru ciorba ardeleneasca, ciorba taraneasca, supa de varza si pentru o specialitate pe care noi am denumit-o «ciorba femeii harnice». Toate aromele au fost gustate si puse la punct, apoi specialistii si-au spus cuvantul si am primit deja avizele si autorizatiile de la autoritatile abilitate, astfel incat la sfarsitul lunii ianuarie putem iesi cu ele pe piata”, spune omul de afaceri harghitean.

Antreprenorul a investit 130.000 de euro in construirea fabricii. Din aceasta suma, 45.000 de lei i-a imprumut de la banca si dupa aproape trei ani, in septembrie, creditul a fost rambursat integral. Acum, cand profitul obtinut este “acceptabil”, se gandeste la modernizare.