SECRETELE LIMBII DACILOR. Peste 160 de cuvinte din actualul dictionar al limbii romane isi au originea in fondul geto-dacic, potrivit unor lingvisti si filologi. Multe dintre ele sunt putin cunoscute publicului larg, sunt folosite rar, iar altele si-au schimbat de-a lungul timpului insemnatatea.
SECRETELE LIMBII DACILOR. Romanii au mostenit numeroase cuvinte provenite din fondul lingvistic al poporului care in urma cu doua milenii a trait pe actualul teritoriu al tarii, au fost de parere lingvisti si filologi renumiti ca Ariton Vraciu, Ioan Iosif Rusu sau Bogdan Petriceicu Hasdeu. Oamenii de stiinta au identificat peste 160 de termeni despre care sustin ca provin din limba vorbita de geto-daci. Si aceasta chiar daca sunt putine dovezi ca dacii ar fi folosit scrierea, iar cele existente sunt contestate sau starnesc controverse.
SECRETELE LIMBII DACILOR. Lingvistul George Pruteanu a impartit cuvintele autohtone, arhaice, in patru categorii: cuvinte considerate autohtone de Bogdan Petriceicu Hasdeu, in „Etymologicum Magnum Romaniae”, cuvinte autohtone care au un corespondent de origine indo-europeana in albaneza, listate de Ioan Iosif Russu, cuvinte autohtone fara corespondent in albaneza, listate de I.I. Rusu si cuvinte considerate autohtone de Ariton Vraciu.
SECRETELE LIMBII DACILOR. Multe dintre acestea sunt putin cunoscute publicului larg. Iata cateva dintre ele:
Abes. Inseamna „pre lege, pe cinste, pe credinta”, afirma Bogdan Petriceicu Hasdeu, in volumul Etymologicum Magnum Romaniae. „Albanezii si romanii l-au mostenit deopotriva, unii in Epir, ceilalti in Dacia, din substratul ante-roman tracic. Romanii adaugindu-i prepozitiunea a = a d, banateanul abes vrea sa zica literalmente: „ad fidem”. Dupa cum la romani cuvantul s-a pastrat numai in Banat, tot asa la albanezi nu-l mai conserva astazi decat dialectul toschic, nu si cel gheghic”, informa lingvistul.
CITESTE SI: MOMARLANII – URMASII DACILOR LIBERI. LOCUL UNDE EXISTA CELE MAI VECHI OBICEIURI STRAMOSESTI
Aghiuta. Este numele comic al diavolului, dar ar fi putut fi folosit ca nume pentru o zeitate a dacilor informa Hasdeu. „O adevarata analogie pentru tranzitiunea logica „sfant = drac ” se infatiseaza numai atunci cand un popor isi schimba religiunea cea veche pe o alta noua. Zeii de mai-nainte scad acum in ierarhie la treapta de sfinti maruntei, sau chiar devin demoni. Daca dara tot asa s-ar fi nascut romanul Aghiuta, ar urma atunci nu un imprumut modern din grecul „sint”, ci existinta unui Ag-, ca nume de zeitate, in panteonul autohton al Daciei. Mitologia dacica, si cea tracica in genere, e prea putin cunoscuta. Este sigur insa ca la albanezi, posteritate directa a tracilor, in cantecele lor cele mai vechi, dupa dialectul gheghic, Ago, articulat Agoš insemneaza „Dumnezeu”. Ague, sub forma redusa gue, se regaseste la sarbi cu sensul de element diabolic, „searpe”, „balaur”, „drac”, si se regaseste tocmai ca un imprumut de la romani, caci nici intr-unul din dialectele slavice nu se afla. Este dara aproape sigura originea dacica”, afirma B.P. Hasdeu.
Barba cot. Este un cuvant de origine dacica, afirma Hasdeu, in „Etymologicum Magnum Romaniae”. Potrivit definitiei data de Lazar Saineanu, in Dictionarul universal al limbei romane, barba-cot este „un pitic rautacios cu statul de o palma si barba de un cot; calare pe un iepure schiop, el cutreera lumea sub-pamanteana (in povestile populare)”. Mai este cunoscut sub numele de „Statu-palma-barba-cot”.
Burtuca. Inseamna „copca, gaura in gheata unei ape”. Este un cuvant rar, despre care Hasdeu afirma ca provine din limba dacilor.
Nasaramba. Inseamna, potrivit dictionarului explicativ al limbii romane, boroboata, farsa, festa, ghidusie, gluma, isprava, nazbatie, nazdravanie, pacaleala, pacalitura, pocinog, pozna, sotie, strengarie, trasnaie, iar Bogdan Petriceicu Hasdeu ii plaseaza originile in fondul lingvistic al stramosillor nostri.
Sarmizegetusa. A aparut in antichitate in variantele Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege etc. Potrivit lingvistilor, toponimul ar putea fi unul dacic, dar a fost pastrat doar in variate forme fonetice ale limbilor greaca si latina. Potrivit istoricilor, numele este compus din doua parti zermi (stanca, inaltime) si zeget (palisada, cetate), iar intre date sunt „cetatea de pe stanca”, „Cetatea inalta”, „Cetate de palisade”. Istoricul Vasile Parvan arata ca numele asezarii indica sacralitatea acesteia, faptul ca Sarmizegetusa era o cetate a regilor.
CITESTE SI: CU CE POPULATII SUNT INRUDITI ROMANII. CONCLUZIA ESTE UNA SURPRINZATOARE. FOTO
Jilt (jelt). Provine din cuvantul dacic sil, afirma Hasdeu, si insemna parau. „Jelt, aceasta caracteristica denumire curat olteana a paraielor, pe care in desert o veti cauta in restul Munteniei, in Ardeal sau in Moldova, ne ofera o forma modernizata a cuvantului. Nu mai departe decit in secolul XVI se zicea inca jilt, pe cand tot atunci Jiul se chema Jil. Astfel vorba dacica sil, devenita jil printr-o lege de preferinta a fonetismului roman, traieste pina-n momentul de fata in Oltenia, si-apoi numai acolo, in deminutivul jilt, contras din jilut”, scrie Bogdan Petriceicu Hasdeu.
SECRETELE LIMBII DACILOR. Lista cuvintelor carora lingvistii le-au atribuit origini dacice cuprinde urmatorii termeni:
A: abes, Abrud, abur, acata, adamana, ademeni, adia, aghiuta, aidoma, ala, alac, aldea, ameti, amurg, anina, aprig, argea, Arges, arunca, azuga.
B: baci, baier, baliga, balta, bara, Barba-cot, barza, basca, batal, baga, baiat, balan, balaur, beregata, boare, bordei, borta, brad, brandusa, branza, brau, brusture, bucur, buiestru, bunget, burghiu, burlan, burta, burtuca, burtus, butuc, butura, buza.
C: caier, cata, caciula, capusa, caputa, catun, cioara, cioban, cioc, ciocarlie, ciomag, carlan, carlig, codru, copac, copil, cret, cruta, cujba, culbec, curma, curpan, cursa, custura,
D: darari, das, darama, deh, deretica, descata, descurca, dezbara, desghina, dezgauc, doina, don, dop, droaie, dulau.
F: farima.
G: gard, gata, galbeaza, genune, ghes, ghiara, ghimpe, ghiob, ghionoaie, ghiont, ghiuj, gide, gidel, gordin, gorun, grapa, gresie, groapa, grui, grumaz, grunz, gudura, gusa.
H: hojma.
I: iazma, iele.
I: incurca, inghina, ingurzi, inseila, intrema.
J: jilt.
L: leagan, lepada, lespede, lesina.
CITESTE SI: BUGEACUL SAU BASARABIA UCRAINEANA: CATRE TARAMUL NECUNOSCUT
M: mal, maldac, mazare, maces, madari, magura, malai, marcat, matura, melc, Mehadia, mieru, mire, mistret, misca, manz, morman, mosoc, mos, mot, mugure, mununa,
murg, musat.
N: naparca, nasaramba, nitel, noian.
O: ortoman.
P: pastaie, pastra, panza, parau, prunc, pururea.
R: rata, ravac, rabda, reazem, ridica, rimfa, rinza.
S: spanz, stapan, starnut, sterp, stejar, steregie, stana, straghiata, strepede, strugure, strunga, sugruma, sugusa, sale, sira, soparla, soric, sut, scapara, scrum, scula, scurma, sambure, simvea, sarbad, Sarmisegetuza.
T: tare, traista, tulei,
T: tap, tarc, tarina, tarus, tundra, turca. U: uita (a se), undrea, urca, urcior, urda, urdina, urdoare.
V: vatra, vatama, vatui, viezure, viscol,
Z: zara, zar, zburda, zestre, zgarda, zgiria, zgarma, zimbru zirna.
CITESTE SI: NOI SUNTEM….CINE SUNTEM NOI?
SECRETELE LIMBII DACILOR. Toponimele arhaice:
De asemenea, din fondul lingvistic al stramosilor nostri fac parte, potrivit unor istorici, toponimele: Alutus, Aloutas – Olt, Amutrion, Amutria – Motru, Argessos, Ordessos – Arges, Crisus – Cris, Hyerassus, Tiarantos, Gerasus, Seratos – Siret, Istros, Donaris – Dunarea, Maris, Marisos – Mures, [B]useos – Buzau, Naparis – Ialomita, Patissus, Pathissus, Tisia – Tisa, Pyretus, Pyretos, Pyresos, Porata – Prut, Rabon – Jiu, Samus – Somes, Sargetia – Strei, Tyras – Nistru, Tibisis – Timis. Azizis, Acmonia, Acidava, Albac, Altinum, Ampelum, Bersovia (Berzobis), Degis — antroponim, Dicineus — antroponim, Decebalus—antroponim, Dierna, Dinogessia, Ditugentus — antroponim, Durpaneus — antroponim, Drobeta,— „Turnu Severin”, Tapae, Tur(i)dava, Scorylo, Siosto, Potaissa, Sacidaba si multe altele.
Conform unor istorici medievali, dacii erau buni cunoscatori ai plantelor medicinale, iar din vremea lor s-au pastrat aproape 80 de denumiri dace de plante.
Sursa text: descopera, adevarul
