Sfantul Nicolae, sarbatorit de 80.000 de romani. Traditii si superstitii de Mos Nicolae

Sfantul Nicolae este sarbatorit vineri, 6 decembrie, de crestin-ortodocsi. Foarte popular in randul prichindeilor, Mos Nicolae nu se arata niciodata precum Mos Craciun, insa tot timpul aduce daruri celor mici sau, dupa caz, o nuielusa. Aproape 80.000 de romani isi sarbatoresc onomastica vineri.

Sfantul Nicolae a trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximian. De origine greceasca (Nikolaos), numele este format din doua cuvinte: nike, „victorie“ (de la nikao, „a invinge“), si laos, „popor“, putandu-se talmaci prin „obsteasca biruinta“. A fost arhiepiscopul Mirei, o localitate din vechea Licia, in Asia Mica. 

De Sfantul Nicolae, aproape 80.000 de romani isi sarbatoresc onomastica 

Aproape 800.000 de romani, majoritatea barbati, isi sarbatoresc onomastica vineri, cu ocazia Sfantului Ierarh Nicolae, potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Astfel, vineri, isi sarbatoresc ziua numelui 796.041 de cetateni romani – 509.656 barbati si 286.385 femei. Din totalul romancelor a caror onomastica este vineri, peste 206.800 poarta numele Nicoleta, 53.797 pe cel de Niculina ori Nicolina, iar alte aproximativ 10.000 de femei, pe cel de Niculita sau Neculita. Alte 4.700 se numesc Nicole si Nikole, 3.300 poarta numele de Nicola ori Nikola, iar aproximativ 3.000, Neculina si Necolina.

Dintre barbatii care isi sarbatoresc onomastica de Sfantul Nicolae, peste 325.700 poarta numele Nicolae, circa 60.000, pe cel de Niculai ori Neculai, 29.796 se numesc Niculae, iar alti peste 25.700, Nicu.

De asemenea, peste 45.000 de romani se numesc Nicusor, 12.721 poarta numele Nicolaie, 2.200 de romani, Niculaie, iar alti peste 1.000, Nicola.

Traditii si obiceiuri de Sfantul Nicolae

Distanta de numai sase zile care separa Santandreiul de Sannicoara a favorizat o vie circulatie a motivelor si practicilor rituale, astfel ca cercetatorul intampina serioase dificultati cand incearca stabilirea semnificatiilor calendaristice. Santandreiul este plasat intr-un timp sumbru, invaluit de spiritele malefice care devin extrem de violente in “Noaptea Strigoilor”. Puterea fortelor potrivnice incepe sa scada dupa miezul noptii, la cantatul cocosilor. Lumea ce parea ca merge spre prabusire este salvata insa in fiecare an de Sannicoara, personaj mitologic imaginat ca un mos cu barba alba, calare pe cal, a carui atributie principala era vegherea portii cerului dinspre apus, pe unde incearca soarele sa se strecoare in tinuturile de miazanoapte. Acelasi rol il avea, sustine legenda, Santoaderul care pazea poarta dinspre rasarit a cerului.

In traditiile romanesti Mos Nicolae are atributii straine de statutul sau ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zapada care cade la inceputul iernii, pazeste Soarele care incearca sa se strecoare pe langa el spre taramurile de miazanoapte pentru a lasa lumea fara lumina si caldura, este iscoada lui Dumnezeu pe langa Drac, ajuta vaduvele, orfanii si fetele sarace la maritat, este stapanul apelor si salveaza de la inec corabierii, apara soldatii pe timp de razboi, motiv pentru care este invocat in timpul luptelor. In noptile marilor sarbatori, cand se deschide cerul pentru o clipa, oamenii pot sa-l vada stand la Masa Imparateasca in dreapta lui Dumnezeu.

Mos Nicolae imparte, asemanator lui Mos Craciun, daruri celor mici. Mai veche este insa traditia pedepsirii copiilor neascultatori cu nuielusa lasata in incaltarile lor in noaptea de 5/6 decembrie. Ca sfant, Mos Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decat cu recompensele. Conform traditiei crestine, el pedepsea pe cei care se abateau de la dreapta credinta lovindu-i cu nuiaua peste maini. Ziua de 6 decembrie incheie ciclul de sarbatori si practici magice, dedicate in special lupilor si spiritelor mortilor-strigoi, inceput la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamna, Filipul cel Schiop, Ovidenia, Lasatul Secului de Craciun, Noaptea Strigoilor si Santandrei) si incheiat la inceputul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Mos Andrei), specific unui stravechi inceput de an autohton, probabil Anul Nou dacic.

Sannicoara reproduce un vechi nume propriu, gr. Nikolaos, folosit in Grecia antica cu multe secole inaintea erei noastre. “Nikolaos se incadreaza intr-o bogata familie de compuse al caror prim element este nik- (verbul nikao – “a invinge”, substantivul nike- “victorie”), semnificatia acestuia explicand in buna masura favoarea de care se bucura numele si, implicit, frecventa lui in onomastica greaca” (Ionescu c., 1975, p. 219). Traditiile populare romanesti par a nu fi straine de semnificatiile stravechi ale numelui grecesc. Sarbatoarea de pe sase decembrie prefigura victoria binelui asupra raului, a luminii asupra intunericului: “la Sf. Nicolae se intoarce noaptea la ziua cu cat se suceste puiu-n gaoace” (Radulescu-Codin, Mihalache, 1909, p. 91), spune o zicala musceleana. Aceleasi simboluri optimiste apare si din legenda ardeleana despre Sannicoara si Santoader, pazitori ai Soarelui, ca si din traditia bucovineana care sustine ca Sannicoara poate fi vazut in noaptea de Anul Nou “in lumina mare, atunci cand cerurile se deschid de trei ori” (Pamfile, 1914, p. 157).

Legendele si traditiile dedicate lui Sannicoara, in esenta precrestine, vorbesc de puterea sa neobisnuita invocata de soldatii care porneau la lupta, de ajutorul dat, ca stapan al apelor, corabierilor; de sprijinul acordat fetelor sarace la maritat, de grija purtata sufletelor etc. Daca la informatiile etnografice si folclorice de mai sus adaugam contextul favorabil in care este prezentat Sannicoara in colinde, ca si pozitia sa privilegiata in Panteonul romanesc, putem afirma ca acesta a fost un personaj mitologic al carui cult se asemana cu cel al Santoaderului, Sangiorzului, Santiliei si Samedrului. Sunt indicii ca unele atributii ale lui Sannicoara au fost preluate, treptat, de sarbatorile vecine: Santandrei si de sarbatorile de iarna.

Superstitii de Sfantul Nicolae

In popor se spune ca, odata cu venirea zilei de Sfantul Nicolae, se poate spune ca a inceput iarna. Ziua de 6 decembrie semnifica incheierea perioadei de facut farmece si vraji, care nu vor fi reluate pana de Anul Nou. De asemenea, incep pregatirile pentru Ignat si sarbatoarea Craciunului.

Iar daca de Sfantul Andrei se pune la incoltit grau pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfantul Nicolae se pun in apa crengute de pomi fructiferi, pentru ca acestea sa infloreasca, dovada iertarii greselilor, dupa cum spun traditiile populare.

Mos Nicolae imparte daruri celor mici, in noaptea de 5/6 decembrie. Pe de alta parte, se respecta si traditia pedepsirii copiilor neascultatori cu nuielusa lasata in incaltarile lor.