Societatea va intra în colaps! Adevărul din spatele teoriei științifice

Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a prezis în 1972 că societatea va intra în colaps în acest secol. Conform datelor MIT, o creștere economică rapidă va duce la prăbușirea societății la mijlocul secolului XXI. Iată cât de adevărată este această teorie și dacă mai avem… timp.

Un nou studiu remarcabil realizat de un director la una dintre cele mai mari firme de contabilitate din lume a constatat că acest avertisment celebru, vechi de zeci de ani, din partea MIT, cu privire la riscul prăbușirii civilizației industriale pare a fi corect pe baza noilor date empirice. Întrucât lumea așteaptă cu nerăbdare o revenire a creșterii economice în urma devastării provocate de pandemie, cercetarea ridică întrebări urgente cu privire la riscurile încercării de a reveni, pur și simplu, la „normalul” pre-pandemiei.

În 1972, o echipă de oameni de știință MIT s-au reunit pentru a studia riscurile colapsului civilizațional. Conform The Guardian, modelul lor de dinamică a sistemului a identificat „limite de creștere” iminente, care însemna că civilizația industrială era pe cale să se prăbușească cândva în secolul XXI, din cauza supraexploatării resurselor planetare. Controversata analiză MIT a generat dezbateri aprinse și a fost ridiculizată la scară largă de experții care au denaturat constatările și metodele sale. Dar analiza a primit acum o revizuire uimitoare, printr-un studiu scris de un director senior la gigantul serviciilor profesionale KPMG, una dintre cele patru mari companii de contabilitate.

Studiul a fost publicat în Yale Journal of Industrial Ecology în noiembrie 2020 și este disponibil pe site-ul KPMG. Se concluzionează că traiectoria actuală a civilizației globale se îndreaptă spre declinul final al creșterii economice, în următorul deceniu și, în cel mai rău caz, ar putea declanșa colapsul societății până în jurul anului 2040. Studiul marchează o premieră: prima dată când un analist de top, care lucrează într-o entitate corporativă globală, ia în serios modelul „limitelor creșterii”. Autorul său, Gaya Herrington, este responsabil cu analiza sistemelor dinamice la KPMG din Statele Unite. Cu toate acestea, ea a decis să întreprindă cercetarea ca un proiect personal, pentru a înțelege cât de bine a rezistat testul timpului modelul MIT.

Societatea va intra în colaps: cât timp mai avem să schimbăm ceva

Studiul în sine nu este afiliat sau realizat în numele KPMG și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale companiei. Herrington a efectuat cercetarea ca o extensie a tezei sale de master la Universitatea Harvard, în calitate de consilier al Clubului de la Roma. Cu toate acestea, ea este citată explicându-și proiectul pe site-ul KPMG după cum urmează.

„Având în vedere perspectiva neplăcută a colapsului, am fost curioasă să văd care sunt scenariile care se aliniază cel mai strâns cu datele empirice de astăzi. La urma urmei, cartea care a prezentat acest model mondial a fost un bestseller în anii 70 și, până acum, am avea câteva decenii de date empirice care ar face o comparație semnificativă. Dar, spre surprinderea mea, nu am putut găsi încercări recente în acest sens. Așa că am decis să o fac singură”, a spus Gaya Herrington.

Intitulat „Actualizare la limitele creșterii: compararea modelului World3 cu datele empirice”, studiul încearcă să evalueze modul în care modelul „World3” al MIT se compară cu noile date empirice. Studiile anterioare care au încercat să facă acest lucru au constatat că cele mai nefavorabile scenarii ale modelului reflectă cu exactitate evoluțiile din lumea reală. Cu toate acestea, ultimul studiu de această natură a fost finalizat în 2014.

Noua analiză a lui Herrington examinează date din zece variabile cheie, și anume populația, ratele fertilității, ratele mortalității, producția industrială, producția de alimente, servicii, resurse neregenerabile, poluarea persistentă, bunăstarea umană și amprenta ecologică. Ea a constatat că cele mai recente date se aliniază cel mai bine cu două scenarii particulare, „BAU2” (business as usual) și „CT” (comprehensive technology).

„Scenariile BAU2 și CT arată o oprire a creșterii în decurs de aproximativ un deceniu”, concluzionează studiul. „Ambele scenarii indică astfel faptul că nu este posibilă continuarea afacerilor ca de obicei, adică urmărirea unei creșteri continue. Chiar și atunci când este asociat cu o dezvoltare și adoptare tehnologică fără precedent, afacerile obișnuite, modelate de LtG, ar duce inevitabil la scăderi ale capitalului industrial, ale producției agricole și ale nivelurilor de bunăstare în acest secol”, mai arată analiza.

Ce arată ultimele analize

Autorul studiului, Gaya Herrington, a declarat pentru Motherboard că, în modelele MIT World3, faptul că societatea va intra în colaps „nu înseamnă că omenirea va înceta să mai existe”, ci, mai degrabă, că „această creștere economică și industrială se vor opri și apoi vor scădea, ceea ce va afecta producția de alimente și nivelul de trai. În ceea ce privește calendarul, scenariul BAU2 arată un declin accentuat, care se va stabili în jurul anului 2040”.

Pe de altă parte, în scenariul tehnologic cuprinzător (CT), declinul economic se instalează încă în jurul acestei date, cu o serie de posibile consecințe negative, dar acest lucru nu duce la prăbușirea societății. Din păcate, scenariul care se potrivea cel mai puțin la cele mai recente date empirice se întâmplă a fi calea cea mai optimist, cunoscută sub numele de „SW” (stabilized world), în care civilizația urmează o cale durabilă și experimentează cele mai mici declinuri creșterii economice – bazată pe o combinație de inovație tehnologică și investiții la scară largă în sănătate publică și educație.

Deși atât scenariile tehnologice obișnuite, cât și scenariile tehnologice cuprinzătoare indică un sfârșit viitor al creșterii economice în aproximativ zece ani, doar scenariul BAU2 „arată un model clar de prăbușire, în timp ce CT sugerează posibilitatea declinurilor viitoare fiind aterizări relativ ușoare, cel puțin pentru umanitate în general”. Așadar, ambele scenarii „par să se alinieze îndeaproape nu doar cu datele observate”, conchide Herrington în studiul său, indicând că viitorul este deschis.

În timp ce concentrarea pe urmărirea creșterii economice continue va fi inutilă, studiul constată că progresul tehnologic și investițiile sporite în serviciile publice nu ar putea doar să evite riscul de prăbușire, ci să conducă la o nouă civilizație stabilă și prosper, care să funcționeze în condiții de siguranță în interiorul limitelor planetare. Dar avem într-adevăr doar următorul deceniu pentru a schimba cursul.

„În acest moment, prin urmare, datele se aliniază cel mai mult la scenariile CT și BAU2, care indică o încetinire și o eventuală oprire a creșterii în următorul deceniu, dar World3 lasă deschisă ipoteza conform căreia declinul ulterior va constitui un colaps”, concluzionează studiul.

Deși scenariul „lumii stabilizate” urmărește cel mai puțin o schimbare deliberată a traiectoriei aduse de societatea care se îndreaptă spre un alt obiectiv decât creșterea, aceasta este încă posibilă. Lucrarea LtG implică faptul că această fereastră de oportunitate se închide rapid.  Într-o prezentare la Forumul Economic Mondial din 2020, prezentată în calitatea sa de director KPMG, Herrington a susținut „agrowth” – o abordare agnostică a creșterii, care se concentrează pe alte obiective și priorități economice.

„Schimbarea priorităților noastre societale nu trebuie să fie o capitulare către o necesitate sumbră”, a spus ea. „Activitatea umană poate fi regenerativă și capacitățile noastre productive pot fi transformate. De fapt, vedem exemple care se întâmplă chiar acum. Extinderea acestor eforturi creează acum o lume plină de oportunități care este, de asemenea, durabilă”.

De asemenea, ea a remarcat modul în care dezvoltarea rapidă și desfășurarea vaccinurilor la rate fără precedent, ca răspuns la pandemia COVID-19, demonstrează că suntem capabili să răspundem rapid și constructiv la provocările globale, dacă alegem să acționăm. Avem nevoie de o abordare atât de hotărâtă și asupra crizei de mediu, nu să ne concentrăm doar pe când anume societatea va intra în colaps.

Criza economică actuală, cea mai gravă din ultimii 150 de ani: avertismentul Băncii Mondiale

Pandemia de coronavirus va avea efecte pe termen lung nu doar pentru cei care s-au îmbolnăvit, dar și pentru economiile din fiecare colț al mapamondului. Banca Mondială a emis un avertisment îngrijorător pe acest subiect. Conform unui raport al Băncii Mondiale publicat recent, omenirea trece prin cea mai dificilă criză economică a ultimilor 150 de ani. Până la finele anului, în contrast cu creștere economică a ultimilor ani, în 2020, experții se așteaptă la o scădere cu aproximativ 5,2% a finanțelor mondiale.

Deși situația economică a marilor puteri ale lumii pare să fie la cel mai scăzut nivel de după al Doilea Război Mondial, problema ține amploarea crizei în majoritatea țărilor din lume. Din acest motiv, ajungem la o criză economică ce pare să fie cea mai dură de după Lunga Depresiune din anii 1870, conform Băncii Mondiale.

„Schimbările necesare nu vor fi ușoare și vor pune provocări de tranziție, dar este încă posibil un viitor durabil și favorabil incluziunii”, a spus Herrington.

În concluzie, cele mai optimiste date disponibile sugerează că ceea ce vom decide în următorii zece ani va determina soarta pe termen lung a civilizației umane. Deși șansele sunt la limită, Herrington a indicat o „creștere rapidă” a priorităților de mediu, sociale și de bună guvernanță, ca bază pentru optimism. Acest lucru semnalează schimbarea gândirii care are loc atât în ​​guverne, cât și în afaceri. Poate cea mai importantă implicație a cercetării sale ar fi că nu este prea târziu pentru a crea o civilizație cu adevărat durabilă, care să funcționeze pentru toți.

Sursa traducere și adaptare: playtech.ro