Solstitiul de vara 2013: 21 iunie, cea mai lunga zi din an

Vineri, 21 iunie, avem cea mai lunga zi si cea mai scurta noapte din an. La ora 8 si 4 minute este momentul solstitiului de vara, care marcheaza inceputul verii astronomice. 

Termenul de solstitiu provine din doua cuvinte latinesti, sol care inseamna soare si stitium, care inseamna a sta. In cea mai lunga zi din an, soarele este la inaltimea maxima deasupra liniei orizontului, in emisfera nordica. Pentru emisfera nordica, solstitiul de vara marcheaza inceputul verii astronomice, iar pentru emisfera sudica este marcat solstitiul de iarna in aceasta data, care marcheaza inceputul iernii astronomice.

Solstitiul reprezinta cele doua momente ale anului cand Soarele se afla la cea mai mare sau cea mai mica inaltime fata de Ecuator. Pamantul executa atat o miscare anuala de revolutie in jurul Soarelui, cat si o miscare diurna de rotatie in jurul axei polilor terestri. Axa polilor Pamantului nu este constant perpendiculara pe planul orbitei Pamantului. Datorita acestui fenomen, cele doua emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor, scrie Agerpres.

Dupa momentul solstitiului de vara, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de sase luni, pana la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna.In emisfera sudica a Pamantului, fenomenul se deruleaza in sens invers.

Traditii si superstitii in cea mai lunga zi din an

Solstitiul de vara este favorabil unor magii puternice, care isi pot pune amprenta pozitiva asupra unor schimbari in dragoste, prosperitate sau sanatate. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului.

Solstitiul de vara, un eveniment ceresc de raspantie, marcand inceputul verii astronomice, a constituit, inca din antichitate, prilejul unor specifice ritualuri, vraji, superstitii, si sarbatori , unele dintre ele continuand sa marcheze culturile, traditiile si obiceiurile in intreaga lume.

Miezul verii (Midsummer) a fost o dintotdeuna o perioada de reajustare a calendarelor solare si selenare, dand prilejul, in consecinta, unor festivaluri dedicate atat focului cat si apei. Dragonul, simbolizand haosul din care apare viata si reintoarcerea catre haos prin moarte, este o creatura specifica atat focului cat si apei, care a devenit, in unele culturi, o metafora a anului.

In China antica, ceremonialul solstitiului de vara consta dintr-o sarbatoare dedicata pamantului, fortei feminine si pricipiului Yin.In mod complementar, solstitiul de iarna era rezervat sarbatoririi cerurilor, fortei masculine si principiului Yang.

In vechea Galie , celebrarea solstitiului de vara era denumita “Sarbatoarea lui Epona” , dupa numele unei zeite a cailor (portretizata ca o femeie calarind o iapa), personificand fertilitatea, independenta si agricultura.

Stravechii pagani din Europa (triburile celtice , slave sau germanice) sarbatoreau solstitiul de vara cu focuri de tabara. Noaptea solstitiului era specifica festivalurilor focului si magiei de dragoste, oracolelor iubirii si divinatiei. Se credea ca lanurile de cereale se vor inalta la fel de mult ca si inaltimea la care sareau peste foc cuplurile de indragostiti. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele isi ghiceau viitori soti si, prin aceleasi mijloace, erau alungati demonii si spiritele rele. O alta functie a focurilor de tabara era aceea de a stimula energia soarelui, astfel incat aceastaa sa ramana puternica de-a lungul restului verii, garantand obtinerea unor recolte bogate.

In Roma antica, festivalul Vestalia, dintre 7 iunie si 15 iunie, era dedicat zeitei romane a caminului, Vesta. In aceasta perioada femeile maritate aveau voie sa intre in templul zeitei, in restul anului el putand fi frecventat numai de fecioarele vestale.

Desi ritualurile legate de miezul verii au fost diversificate pe cuprinsul Europei , anumite teme par sa se regaseasca in majoritatea culturilor. Solstitiul de vara era o vreme a purificarii prin apa si foc, un timp cand practicile magice deveneau potente, iar spiritele pamantului si cerului paseau printre oameni. Puteau fi gasite comori imbelsugate in aur, semnalate de flacarile vrajite aparute in ajunul “miezului de vara”, iar zanele si vrajitoarele erau mai prezente decat in orice alta perioada a anului. Focurile alimentate cu oase sau gunoaie erau aprinse in speranta alungarii dragonilor sau spiritelor care puteau contamina apele fantanilor. Peste campuri erau purtate torte in scopul indepartarii bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemanatoare vampirilor, care isi faceau culcus intre coarnele lor. Uneori, o roata aprinsa, reprezentand soarele, era rostogolita de pe un deal, focuri mari fiind aprinse la raspantii sau la marginea apelor statatoare.

La romani, solstitiul de vara este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata, la fel ca si nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, inziua de 24 iunie. Avand, pare-se, la origine un cult al zeitei Diana, Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care isi fac aparitia pe pamant in noaptea dintre 23 si 24 iunie si au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor. Considerate, in general, drept niste zane bune, ele genereaza si efecte adverse, pentru a-i pedepsi pe oamenii pacatosi. Noaptea de Sanziene este inconjurata de o aura de mister si magie, fiind favorabila vrajilor si descantecelor de dragoste. Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, in cazul in care erau gasite dimineata acoperite de roua. Florile culese de Sanziene, asezate sub perna in noaptea din 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete sa isi vada in vis viitorul sot.

Eveniment marcat in fiecare an in jurul datei de 21 iunie, solstitiul de vara este, se pare, favorabil unor magii puternice, care isi pot pune amprenta pozitiva asupra unor schimbari din dragoste, prosperitate sau sanatate. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului. Inca din antichitate, se credea ca magia practicata in timpul solstitiului de vara are darul de a materializa dorinte sau aspiratii aparent imposibile.

Desi o sarbatorire consacrata revenirii soarelui, solstitiul de vara era si un prilej de gasire si folosirei a apei magice. Imbaierea in lacuri sau rauri avea un efect curativ , dar constituia si un ritual de renastere. In unele regiuni, spalatul cu roua adunata in ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar in altele, imbaierea in apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii.

Foto: evolutiespirituala.ro