SOLSTITIUL DE VARA 2013: Nopti de vara in Google Doodle

SOLSTITIUL DE VARA 2013. GOOGLE DOODLE sarbatoreste, astazi, 21 iunie, cea mai lunga zi de vara. SOLSTITIUL DE VARA 2013, PRIMA ZI DE VARA ASTRONOMICA: Dupa momentul solstitiului de vara, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de sase luni, pana la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna.

SOLSTITIUL DE VARA 2013, PRIMA ZI DE VARA ASTRONOMICA: Pe 21 iunie, la ora 8 si 4 minute, longitudinea astronomica a Soarelui este de 90 grade, aflandu-se la 23 grade si 27 minute distanta unghiulara nord fata de ecuatorul ceresc, el descriind miscarea diurna pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit Tropicul racului.
Este momentul SOLSTITIULUI DE VARA, ce marcheaza inceputul verii astronomice, la aceasta data fiind cea mai lunga zi si cea mai scurta noapte a anului.

In emisfera nordica, solstitiul de vara este datat in jurul datei de 21 iunie, iar in emisfera sudica acelasi solstitiu este plasat temporal in jurul datei de 21 decembrie. Similar cu ‘antinomia’ echinoxurilor de la inceputul primaverii, simultan cu existenta unui solstitiu intr-una din cele doua emisfere ale Terrei, solstitiul ‘opus’ (inceputul iernii astronomice) marcheaza cealalta emisfera (sudica).

21 iunie marcheaza PRIMA ZI DE VARA 2013, marcheaza inceputul verii astronomice, iar pana la solstitiul de iarna, ce va avea loc in data de 21 decembrie, ziua va scadea progresiv. Psihologii maramureseni avertizeaza populatia ca in aceasta perioada exista o predispozitie pentru depresie sau anxietate.

SOLSTITIUL DE VARA 2013 in GOOGLE DOOLE VESEL

SOLSTITIUL DE VARA 2013 este sarbatorit de Google printr-un Doodle “jucaus”. In Doodle-ul pentru SOLSTItIUL DE VARa 2013, apar cinci copii care se distreaza in apa. Castile colorate, tubul de respirat si mingea copiilor din Doodle-ul pentru SOLSTITIUL DE VARA 2013 inlocuiesc literele din cuvantul Google.

SOLSTITIUL DE VARA 2013, 21 iunie, reprezinta prima zi de vara in emisfera nordica, fiind totodata si cea mai lunga zi din an. In SOLSTITIUL DE VARA unghiul facut de razele Soarelui cu orizontul la amiaza este cel mai mare din an. Daca in emisfera nordica 21 iunie este SOLSTITIUL DE VARA, in emisfera nordica 21 iunie este SOLSTItIUL de iarna. Similar, data de 21-22 decembrie reprezinta SOLSTITIUL DE VARA in emisfera sudica si SOLSTITIUL de iarna in emisfera nordica. SOLSTITIUL DE VARA 2013 se va produce pe 21 iunie la ora 08:04.

SOLSTITIUL DE VARA 2013: De unde vine aceasta denumire

Denumirea de solstitiu (‘Soarele sta’) este data de faptul ca la data respectiva are loc schimbarea gradientului miscarii Soarelui in raport cu declinatiile acestuia. Crepusculul are durata maxima din an, iar la latitudinile ridicate crepusculul se prelungeste toata noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor ‘nopti albe’.

Solstitiul reprezinta cele doua momente ale anului cand Soarele se afla la cea mai mare sau cea mai mica inaltime fata de Ecuator. Pamantul executa atat o miscare anuala de revolutie in jurul Soarelui, cat si o miscare diurna de rotatie in jurul axei polilor terestri. Axa polilor Pamantului nu este constant perpendiculara pe planul orbitei Pamantului. Datorita acestui fenomen, cele doua emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.

Dupa momentul solstitiului de vara, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de sase luni, pana la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna.

In emisfera sudica a Pamantului, fenomenul se deruleaza in sens invers.
SOLSTITIUL DE VARA 2013. Ca urmare vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Ziua va incepe sa scada dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.

Datorita acestui fenomen, cele doua emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum si succesiunea anotimpurilor, scrie astro-urseanu.ro.
Pentru un observator terestru fenomenul se materializeaza pe sfera cereasca prin miscarea anuala aparenta a Soarelui in lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind inclinat fața de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul SOLSTITIUL DE VARA 2013, Soarele se va afla la 23° 27′ distanta unghiulara nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind miscarea diurna pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .

Denumirea de solstițiu (“Soarele sta”) este data de faptul ca la data respectiva are loc schimbarea gradientului miscarii Soarelui in raport cu declinatiile acestuia. Soarele aflandu-se la culminație (pentru latitudinea medie a tarii noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv și crepusculul are durata maxima din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toata noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopti albe”.
Dupa momentul SOLSTITIUL DE VARA 2013, durata zilei va incepe sa scada, iar a nopții sa creasca, timp de 6 luni, pana la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarna. Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul se deruleaza in sens invers.

Este interesant de amintit faptul ca, bazandu-se pe acest fenomen, invatatul grec Eratostene a reușit sa determine inca din anul 250 i.Ch., cu o precizie remarcabila, lungimea meridianului terestru. Astfel, observand Soarele la momentul culminației in ziua solstițiului de vara in orașele egiptene Siena, unde acesta se afla chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanța zenitala de 7° 12′, și cunoscand distanța terestra intre cele doua orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezica cunoscuta in istorie.

SOLSTITIUL DE VARA 2013 este marcat de pagina de start a motorului de cautare GOOGLE printr-o animatie in care apar cinci copii la scaldat in valurile unei ape. Castile si tuburile de respirat cu care sunt echipati reprezinta cele cinci litere din care este format cuvantul Google.

Solstitiul de vara este cea mai lunga zi a anului, de obicei pe 21 iunie. Aceasta zi este marcata pe 20 iunie in anii bisecti – acei ani in care luna februarie are 29 de zile. Solstitiul marcheaza venirea verii din punct de vedere astronomic.
Dupa momentul SOLSTITIUL DE VARA 2013, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de 6 luni, pana la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna. in emisfera sudica a Pamantului fenomenul se deruleaza in sens invers.
Ca urmare vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Ziua va incepe sa scada dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.

Datorita acestui fenomen, cele doua emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, scrie astro-urseanu.ro.
Pentru un observator terestru fenomenul se materializeaza pe sfera cereasca prin miscarea anuala aparenta a Soarelui in lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind inclinat fața de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul SOLSTItIUL DE VARa 2013, Soarele se va afla la 23° 27′ distanța unghiulara nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurna pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .

Denumirea de solstițiu (“Soarele sta”) este data de faptul ca la data respectiva are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui in raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflandu-se la culminație (pentru latitudinea medie a țarii noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv și crepusculul are durata maxima din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toata noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor “nopți albe”.
PRIMA ZI DE VARa 2013: de ce este important SOLSTITIUL DE VARA.

Dupa momentul SOLSTITIUL DE VARA 2013, durata zilei va incepe sa scada, iar a nopții sa creasca, timp de 6 luni, pana la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarna. Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul se deruleaza in sens invers.

SOLSTITIUL DE VARA 2013. Este interesant de amintit faptul ca, bazandu-se pe acest fenomen, invațatul grec Eratostene a reușit sa determine inca din anul 250 i.Ch., cu o precizie remarcabila, lungimea meridianului terestru. Astfel, observand Soarele la momentul culminației in ziua solstițiului de vara in orașele egiptene Siena, unde acesta se afla chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanța zenitala de 7° 12′, și cunoscand distanța terestra intre cele doua orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezica cunoscuta in istorie.

SOLSTITIUL DE VARA 2013. Motorul de cautare Google marcheaza solstitiul de vara, din 21 iunie, cu un Doodle vesel, care inspira la vacanta. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului.

SOLSTITIUL DE VARA 2013. In logo-ul Google sunt ilustrati cinci copii, care se balacesc in apa, cu casti de inot colorate, cu tub de oxigen si minge. Pentru emisfera nordica, solstitiul de vara marcheaza inceputul verii astronomice, iar pentru emisfera sudica este marcat solstitiul de iarna in aceasta data, care marcheaza inceputul iernii astronomice.

SOLSTITIUL DE VARA 2013. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului. Inca din antichitate, se credea ca magia practicata in timpul solstitiului de vara are darul de a materializa dorinte sau aspiratii aparent imposibile.

SOLSTITIUL DE VARA 2013. Desi o sarbatorire consacrata revenirii soarelui, solstitiul de vara era si un prilej de gasire si folosirei a apei magice. Imbaierea in lacuri sau rauri avea un efect curativ , dar constituia si un ritual de renastere. In unele regiuni, spalatul cu roua adunata in ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar in altele, imbaierea in apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii.

SOLSTITIUL DE VARA 2013 – Traditii si superstitii in cea mai lunga zi din an, ziua SOLSTITIULUI DE VARA

SOLSTITIUL DE VARA 2013 este favorabil unor magii puternice, care isi pot pune amprenta pozitiva asupra unor schimbari in dragoste, prosperitate sau sanatate. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului, scrie bzi. ro.

SOLSTITIUL DE VARA era si un prilej de gasire si folosire a apei magice. Imbaierea in lacuri sau rauri avea un efect curativ, dar constituia si un ritual de renastere. In unele regiuni, spalatul cu roua adunata in ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar in altele, imbaierea in apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii.

SOLSTITIUL DE VARA a dat mereu prilejul organizarii unor festivaluri dedicate atat focului, cat si apei. Dragonul simbolizeaza haosul din care apare viata si reintoarcerea catre haos prin moarte. Dragonul este o creatura specifica atat focului, cat si apei.

Pentru celti, anul nou incepea atunci cand vechiul dragon era ucis si aparea un alt dragon. Druizii, preotii din regiunile celtice, sarbatoreau Alban Heruin, solstitiul de vara, situat la jumatatea intervalului de timp dintre echinoxul de primavara (Albam Eiler) si echinoxul de toamna (Alban Elfed). Acest festival al miezului de vara celebra apogeul Luminii, simbolizat uneori prin incoronarea “Regelui Stejar”, zeul cresterii anului. Solstitiul de vara era celebrat in mod traditional prin ospete in paduri, jocuri si mari focuri de tabara.

In China antica, ceremonialul SOLSTITIULUI DE VARA consta intr-o sarbatoare dedicata pamantului, fortei feminine si pricipiului Yin. In vechea Galie, celebrarea solstitiului de vara era denumita “Sarbatoarea lui Epona”, dupa numele unei zeite a cailor, personificand fertilitatea, independenta si agricultura.

Triburile celtice, slave sau germanice sarbatoreau SOLSTITIUL DE VARA cu focuri de tabara. Noaptea SOLSTItIULUI DE VARa era specifica festivalurilor focului si magiei de dragoste, oracolelor iubirii si divinatiei. Se credea ca lanurile de cereale se vor inalta la fel de mult ca si inaltimea la care sareau peste foc cuplurile de indragostiti. Puterilor magice ale focului permiteau fetelor sa isi ghiceasca viitori soti.

In Suedia, un arbore al miezului de vara era inaltat si decorat in fiecare asezare. Satenii dansau in jurul lui, iar femeile se imbaiau intr-un rau. Ritualul avea menirea de a aduce ploaia peste campuri.

Anumite ritualurile legate de miezul verii par sa se regaseasca in majoritatea culturilor. Solstitiul de vara era o vreme a purificarii prin apa si foc, un timp cand spiritele pamantului si cerului paseau printre oameni. Puteau fi gasite comori imbelsugate in aur, iar zanele si vrajitoarele erau mai prezente decat in orice alta perioada a anului. Peste campuri erau purtate torte in scopul indepartarii bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemanatoare vampirilor.

La romani, SOLSTITIUL DE VARA este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata pe data de 24 iunie. Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor. Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, daca erau gasite dimineata acoperite de roua.

Sursa: Realitatea TV