Sondajele de opinie, cai insidioase de a manipula opinia publica – Deutsche Welle

“Sondajele sunt falsificate, dar nu oricum”, este titlul celui mai recent material semnat de Horatiu Pepine in editia electronica a Deutsche Welle (DW). Sondajele de opinie sunt instrumente aproape miraculoase prin care pot fi anticipate rezultatele alegerilor. Dar, in acelasi timp, sunt si cai insidioase de a manipula opinia publica, se arata in materialul pe care vi-l prezentam integral mai jos.

Pe urmele unor sondaje devenite populare gratie temelor politice, presa a multiplicat informatia potrivit careia alegatorii romani ar avea o puternica preferinta pentru o putere monolit, una in care presedintele si seful guvernului sa faca parte din acelasi partid politic.

Ar fi surprinzator sa fie asa, mai ales dupa guvernarea Boc-Basescu, in timpul careia am asistat la transformarea regimului semi-prezidential intr-un regim prezidential de facto. Sondajele de opinie realizate in ultimii ani il considerau pe Emil Boc unul dintre cei mai slabi premieri pe care i-a avut Romania vreodata si acest lucru se datoreaza, probabil, tocmai invizibilitatii sale si subordonarii fata de vointa presedintelui. Nu premierul Emil Boc a anuntat taierea salariilor si pensiilor – si se pare ca nici nu ar fi dorit sa o faca –, ci presedintele, care, din acel moment, s-a instituit ca sef unic al Executivului.

Citeste si: IOHANNIS, LA IASI: DE UNDE ARE PONTA ATATIA BANI PENTRU CAMPANIE? PROPUN SA SCHIMBAM LEGISLATIA DE FINANTARE A PARTIDELOR POLITICE

In ciuda acestor imprejurari, nu ar fi imposibil ca societatea romaneasca sa nutreasca, in fondul ei, o constanta aspiratie catre consens politic. Exista multe indicii ca, in ciuda scandalurilor cultivate cu voluptate, romanii se feresc de dispute, preferand opinia calma si neclintita de controverse. Atata doar ca sondajul la care ne referim pare cel putin ciudat si nu inspira incredere.

Este vorba de cel mai recent sondaj INSCOP Research, publicat in 16 octombrie si realizat in prima saptamana a acestei luni, care chestioneaza tocmai subiectul relatiei dintre presedinte si premier. Una din intrebari, divizata in doua ramuri, a fost formulata dupa cum urmeaza:

Este mai bine ca presedintele si primul ministru sa faca parte din aceeasi tabara politica pentru a nu mai exista certuri si instabilitate­? sau Este mai bine ca presedintele si primul ministru sa fie din tabere politice diferite pentru a se controla unul pe altul, chiar si cu riscul de a avea certuri si instabilitate?

Iata si raspunsurile: peste doua treimi, mai exact 61,3%, prefera prima varianta, in care puterea este monolitica, iar 38,7% prefera o putere divizata. Dar stim cu totii ca cel mai mult conteaza felul in care pui intrebarile. Chestionarul a fost alcatuit in asa fel, incat participantii sa aleaga prima varianta. Observati ca prima ramura a intrebarii este orientata catre un scop pozitiv (sa nu mai fie certuri), in timp ce a doua ramura face concesie unei imprejurari indezirabile (cu riscul de a avea certuri).

Citeste si: INSCOP: Cum arata presedintele preferat de romani

Dar daca intrebarile ar fi fost formulate invers, cu concesia negativa in prima ramura si scopul pozitiv in a doua? Ca de exemplu:

Este mai bine ca presedintele si primul ministru sa faca parte din aceeasi tabara politica, chiar cu riscul de a favoriza o putere excesiva si abuziva? sau Este mai bine ca presedintele si primul ministru sa fie din tabere politice diferite pentru a se controla unul pe altul si pentru a evita aparitia unei puteri excesive?

Este foarte probabil ca prima ramura a intrebarii, reformulata ca mai sus, sa evoce administratia Nastase-Iliescu sau administratia Boc-Basescu, ambele fiind de natura sa provoace sentimente negative. Rezultatele ar fi putut fi cu totul altele, mai ales ca partea a doua intrebarii are, in varianta reformulata, o finalitate pozitiva.

Cei care fac sondaje in cursul campaniilor electorale stiu prea bine ca totul tine de cum se pune intrebarea. E o certa manipulare a opiniei, cu atat mai mult cu cat tema supusa discutiei tine de un domeniu constitutional complicat care, in mod normal, nu ar trebui supus judecatii publice intr-o maniera simplista.

In contextul nostru politic, sondajul ii foloseste de minune premierului Victor Ponta. De fapt, este chiar un fel de a spune ca alegatorii romani nici nu pot avea alta preferinta decat Victor Ponta, caci numai el intruneste conditia puterii monolitice de natura sa evite ”certurile si instabilitatea”.

De altfel, premierul a acordat acestui subiect o foarte mare importanta anuntand din timp ca va numi un prim-ministru din afara PSD. Un anunt cu totul surprinzator care nu poate fi explicat decat in acest context. Premierul se temea ca alegatorii isi vor aminti de tandemul Boc-Basescu sau ca adversarii vor ataca pe tema puterii excesive. Dar, din acest moment, temerile sale au fost risipite.