Presedintele Academiei Romane: Cercetarea lui Stefan Hell este “un pas urias”, a spart o limita in observarea cu microscoapele optice

Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Romane, a declarat ca microscopul pe care l-a conceput Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureati ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, permite vizualizarea vietii la nivel molecular si reprezinta un “pas urias” pentru ca “a spart o bariera”.

Ionel Valentin Vlad a sustinut, miercuri, o conferinta de presa, in contextul in care cercetatorul Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureati ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, s-a nascut in Romania, la Arad, si este membru de onoare al Academiei Romane din anul 2012.

Stefan Hell a fost propus pentru a deveni membru de onoare al Academiei Romane de Ionel Valentin Vlad. De asemenea, acesta l-a propus pe Hell, in 2012, pentru premiul Nobel.

“Sunt o serie de personalitati ale Academiei care primesc de la Comitetul Nobel – de exemplu, eu am primit de la Comitetul Nobel pentru fizica si chimie – si primesc in fiecare an aceasta invitatie de a face nominalizari”, a spus Ionel Valentin Vlad.

In ceea ce priveste premiul obtinut de Stefan Hell, presedintele Academiei Romane a spus ca alegerea castigatorilor se face in functie de lucrurile care au o importanta foarte mare in momentul respectiv.

Citeste si: Un CERCETATOR ROMAN, printre castigatorii PREMIUL NOBEL pentru CHIMIE pe 2014

“Alegerile se fac pentru lucruri care au o importanta foarte mare pentru momentul respectiv. Anul trecut, s-a dat premiul Nobel pentru particulelele Higgs, care era o descoperire foarte mare in fizica. (…) El (Stefan Hell, n.r.) a venit la rand. in momentul in care s-a terminat problema aceasta cu ozonul, in acel moment s-au preluat din alt domeniu al fizicii, domeniul acesta al nanostiintelor si al nanotehnologiilor, care este acum foarte important”, a declarat presedintele Academiei Romane.

De asemenea, Ionel Valentin Vlad a mentionat ca i-ar fi placut ca laureatul premiului Nobel sa traiasca in Romania, insa a spus ca Stefan Hell apreciaza tara in care s-a nascut si se intoarce aici ori de cate ori are ocazia.

“As fi vrut chiar sa fie in Romania, sa traiasca in Romania. Stefan Hell s-a nascut in Romania, la Santana, langa Arad. Este un om care este inca tanar, el s-a nascut in 1962, si a plecat inca din timpul studiilor de liceu, a plecat in Germania cu familia. Insa, vorbeste o limba romana foarte buna, isi aminteste cu mare placere de profesorii pe care i-a avut in liceu, de scoala pe care a facut-o in Romania. Nu erau vremuri usoare pentru romani, nici pentru sasii care erau in Romania, dar el isi aminteste cu mare placere de scoala pe care a facut-o in Romania si vorbeste foarte frumos de ea”, a completat presedintele Academiei.

Acesta a mai spus ca Stefan Hell a venit “cu mare placere” in Romania de fiecare data cand a fost invitat.

“Profesorul Stefan Hell a revenit in Romania la o conferinta internationala pe care am organizat-o chiar in Academie, conferinta internationala ROMOPTO Micro-to Nano-Photonics. A venit cu mare placere, n-a acceptat niciun fel de sponzorizare din partea noastra, ci a venit pe toate spezele platite de el. A tinut una dintre cele mai interesante conferinte in plenara, care se refera la posibilitatea de a vedea, de a face imagini cu lumina, care are lungimi de unda, care sunt in domeniul micronilor, intr-un domeniu cu mult mai mic si anume dimensiunile moleculare, care este de circa o mie de ori mai mic decat lungimea de unda a luminii. Ceea ce facea Stefan Hell, ceea ce-a propus a fost o spargere a unei limite de rezolutie pe care o au microscoapele obisnuite, optice, care era stabilita din 1873 de Abbe (Ernst Karl Abbe, n.r.), un alt mare fizician german”, a spus Ionel Valentin Vlad la conferinta de presa.

De asemenea, acesta a spus ca Stefan Hell este un mare inventator, iar echipele care l-au acompaniat au fost mai degraba “in aplicarea principiului”.

“In primul rand, Stefan Hell nu pot sa spun neaparat ca a facut aceste lucruri cu o echipa mare. Eu cred ca a fost un foarte mare inventator el si echipele care l-au acompaniat au fost mai degraba in aplicarea principiului. Principiul pe care l-a utilizat este foarte simplu. In loc sa ai un microscop cu o singura sursa de lumina, respectiv in cazul nostru sa inlocuiesti lumina alba cu laser, el ilumina proba cu un alt fascicul laser care producea o tranzitie intre doua nivele atomice. Emisia care era produsa de aceasta excitare cu un alt laser facea ca dimensiunea spotului cu care se observa proba sa devina de o mie de ori mai mica decat aceea a laserului cu care se facea observarea, incat dintr-un spot foarte mare cu care se ilumina proba, cel care excita prelua ceva care era de o mie de ori mai mic. O idee extrem de simpla in sine, care este folosita si in emisia laser. Chiar asa se si numeste. Este microscop bazat pe golire prin emisie stimulata. Emisia stimulata este baza functionarii laserului si de aici i-a venit, probabil, aceasta idee”, a mai spus presedintele Academiei Romane, precizand ca cercetarea lui Stefan Hell este “un pas urias, pentru ca a spart o limita, o bariera care era considerata pentru observarea cu microscoapele optice si care era pusa cu o suta si ceva de ani inainte de Abbe”.

“Microscopul pe care l-a facut Stefan Hell cu aceasta descoperire extraordinara permite ca sa se vizualize viata la nivel molecular, modul cum se comporta celulele, moleculele propriu zis in celulele vii”, a mai spus Ionel Valentin Vlad.

Totodata, presedintele Academiei Romane a spus ca nu a avut inca timp sa-l sune si sa-l felicite, insa o va face. “De obicei, este foarte greu sa suni si sa vorbesti cu cineva dupa un astfel de eveniment. Pentru ca as vrea sa va spun ca sunt zeci de mii de telefoane”, a spus acesta.

Intrebat daca el considera ca Stefan Hell va reveni in tara, Ionel Valentin Vlad a spus ca spera ca acest lucru sa se intample.

Citeste si: Premiul NOBEL pentru fizica ajunge la inventatorii LED-ului albastru

“Omul de stiinta, in primul rand, are in fata un ideal. Idealul unei descoperiri. isi urmareste aceasta stea a lui. Celelalte lucruri care vin sunt si un joc al intamplarii. A nimerit intr-un moment bun, intr-o pozitie foarte buna, care i-a permis ca sa aiba aceste rezultate de mare avengura”, a mai spus presedintele Academiei, precizand ca Stefan Hell este o “persoana extrem de deschisa, cu o amabilitate extraordinara. (…) Un om care oricand este dispus ca sa impartaseasca ceea ce face cu mare pasiune, cu mare placere. Are si-o familie mare, cu mai multi copii. isi petrece foarte mult timp cu familia lui”.

Intrebat daca Romania are sanse sa castige premiul Nobel, Ionel Valentin Vlad a spus ca nu este usor. “Daca ma intrebati de Romania, ca tara asa cum este in momentul de fata, probabil ca nu este usor ca sa iasa un premiu Nobel. (…) Cel mai posibil e sa luam tot in colaborari. Este singura cale pe care o vad acum.”, a spus presedintele Academiei Romane, precizand ca primul lucru pentru a obtine un astfel de premiu este “sa ai minte si pasiune pentru ceea ce faci”, apoi ideile ar trebui “sa obtina o cale buna de finantare si o colaborare cu o institutie care este foarte vizibila”, amintind in acest sens de bugetul de cercetare al Universitatii Harvard, care este egal cu bugetul intregii cercetari din Romania.

Stefan W. Hell este cetatean german si a absolvit cursurile Universitatii Heidelberg (Germania) in 1990. Nascut pe 23 decembrie 1962, in Romania, la Arad, Stefan Hell a plecat in Germania in 1978, dupa primul an de liceu, urmat in Timisoara, stabilindu-se impreuna cu parintii la Ludwigshafen. Este director al Institutului pentru Chimie si Biofizica Max Planck din Göttingen si director al Centrului german pentru cercetari contra cancerului din Heidelberg.

Stefan Hell este unul dintre creatorii nanoscopiei optice (impreuna cu Pohl, Wilson si Sheppard). A facut cercetari importante in centre de prestigiu, precum Institutul Max Planck, ca sef al departamentului de Nano-Bio-Fotonica, fiind profesor la Facultatea de Fizica a Universitatii din Heidelberg, profesor la Universitatea din Turku, Finlanda, si profesor onorific la Facultatea de Fizica a Universitatii din Göttingen.

Lucrarile sale trateaza probleme de pionierat in domeniul microscopiei optice de superezolutie, cu largi aplicatii in nanostiinte si nanotehnologii.

Microscopul 4Pi reprezinta prima mare realizarea a lui Stefan Hell, dat fiind ca acesta a condus la obtinerea unei rezolutii de ordinul a 100 nm, care corespunde unui spot focal sferic de cateva ori mai mic decat cel obtinut in microscopia confocala.

In 1999-2000, a urmat o noua descoperire importanta: microscopia cu baleiaj laser bazata pe golire prin emisie stimulata (STED- stimulated emmision depletion).

Stefan Hell si-a publicat rezultatele in peste 200 de lucrari stiintifice in reviste de mare prestigiu, iar pentru rezultatele sale a fost distins cu numeroase premii.

Cei trei cercetatori care au fost recompensati cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell si William E. Moerner, au fost premiati pentru “dezvoltarea microscopiei cu fluorescenta de super-rezolutie”, potrivit comitetului Nobel.

Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, in anul 2000, a conceptului de “golire prin emisie stimulata” (STED/ stimulated emission depletion) in microscopie.

In 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetatorilor Martin Karplus, Michael Levitt si Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile in cazul sistemelor chimice complexe.

Laureatii vor primi cate o medalie din aur si un premiu in valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi impartit intre cel mult trei castigatori pe fiecare categorie.

Laureatii isi vor primi premiile Nobel in timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm si la Oslo, pe 10 decembrie, ziua in care se comemoreaza moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat in 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.