Rezultatele au aratat ca creierul jurnalistilor functioneaza la un nivel inferior populatiei medii, in special datorita deshidratarii si tendintei jurnalistilor de a se trata cu alcool, cofeina si alimente cu continut ridicat de zahar. 41% dintre subiecti au spus ca au baut 18 sau mai multe unitati de alcool saptamanal, ceea ce reprezinta patru unitati peste media saptamanala recomandata. Mai putin de 5% au baut cantitatea recomandata de apa. Cu toate acestea, testele au aratat ca participantii au indicat ca au simtit ca slujba lor are o multime de sens si scop si au demonstrat o mare rezistenta mentala.
Punctele forte ale jurnalistilor
Studiul a aratat ca jurnalistii au o capacitate foarte mare de abstractizare si gandesc in materie de idei mai degraba decat in evenimente. Este o insusire asociata cu o parte din creier in care se produc cele mai multe procese legate de rezolvarea unor probleme sofisticate. Cu alte cuvinte, aceasta capacitate subliniaza abilitatea de a gandi in plan larg si de a face anumite legaturi de idei asociative pe care alte persoane nu pot sa le faca.
De asemenea, acestia au o abilitate de a asocia valori unor repere senzoriale diferite, de a stabili daca un lucru este o prioritate sau are un inteles. Scorurile mari obtinute in acest domeniu indica o buna abilitate de a parcurge o cantitate mare de informatii si de a le alege pe acelea care sunt importante.
Punctele slabe ale jurnalistilor
Jurnalistii au obtinut punctaj scazut la Functia executiva care sugereaza, de asemenea, calitati slabe ale somnului, nutritiei, exercitiilor fizice si atentiei sustinute. Multi participanti la studiu au raportat ca nu dispun de pauze in timp ce lucreaza. Totodata, jurnalistii nu sunt buni in a isi face liniste in ganduri, respectiv acestora le este dificil sa evite sa isi faca griji pentru viitor sau sa regrete trecutul.
In comparatie cu bancherii, comerciantii si agentii de vanzari, jurnalistii au aratat ca le este mai usor sa lucreze sub presiune. Elementele care fac din jurnalism o profesie stresanta sunt termenele-limita, raspunderea in fata publicului, imprevizibilitatea si cantitatea mare de munca, expunerea la atentia publica, repercusiunile pe retelele de socializare si salariile mici.
Rezultatele au aratat totusi ca, in medie, jurnalistii nu sunt expusi in fata unui stres mai mare in comparatie cu media populatiei. Testele sangvine demonstreaza ca nivelurile lor de cortizol – cunoscut si sub numele ￢hormonul stresului￢ – se incadreaza in mare parte in limite normale.
Sursa traducere: Hotnews.ro
