STUDIU: PESTE UN SFERT dintre romanii care au fost la DOCTOR anul trecut au oferit ATENTII sau BANI

Fenomenul coruptiei din sistemul de sanatate vizeaza mai multe categorii de factori implicati – cadre medico-sanitare, personal de conducere si administrativ, dar si pacienti ce intretin situatia prin oferirea de atentii sau bani, releva un studiu coordonat de Ministerul Sanatatii si Asociatia pentru Implementarea Democratiei (AID) care a fost aplicat la nivel national de institutul CSOP.

Conform analizei, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale in sistemul public de sanatate in anul anterior recunosc ca au oferit atentii sau bani personalului medical. In ceea ce priveste pacientii spitalizati, pe durata ultimei spitalizari 37 la suta dintre respondenti declara ca au oferit bani sau atentii medicilor, 34 la suta asistentelor si 25 la suta infirmierelor, in timp ce 14 la suta dintre respondenti declara ca au oferit bani sau atentii si cadrelor auxiliare (brancardieri, agenti de paza, laboranti s.a.).

Rezultatele cercetarii mai evidentiaza faptul ca mai mult de 50 la suta dintre respondenti au oferit in mod voluntar astfel de “stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, si inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denota faptul ca obiceiul acordarii de bani sau atentii este unul incetatenit la romani, acesta fiind practic o cutuma general acceptata.

In acelasi timp, conform studiului, astfel de “stimulente” au fost solicitate si pentru sau de catre unii medici din spitale printr-o conditionare directa de catre medic, sau indirect, de catre asistenta pentru medic, de catre infirmiera pentru medic sau de catre personalul auxiliar pentru medic. In aproximativ zece la suta dintre cazuri in care pacientii internati au oferit bani sau atentii medicilor, aceasta s-a facut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistente si dintre infirmierele (intre opt la suta si zece la suta), care au primit bani sau atentii, au solicitat acest lucru.

Conditionarea acordarii asistentei medicale reprezinta un demers ingrijorator, afectand in mod direct sanatatea pacientilor, cu atat mai mult a celor ce nu detin resurse financiare pentru astfel de plati. Acest tip de comportament afecteaza atat pacientii, cat si imaginea cadrelor medico-sanitare in general, aducand in acelasi timp grave deservicii intregului sistem public de sanatate, constata studiul citat.

Citeste si: Un MEDIC MILITAR, trimis in judecata pentru CORUPTIE

Principalele motive pentru care respondentii au oferit bani sau atentii sunt legate in primul rand de dorinta de a beneficia de consultatii medicale mai amanuntite (mai mult de 50 la suta dintre respondenti), de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile medico-sanitare de care a beneficiat, de a nu sta la coada, de a obtine mai rapid rezultatele analizelor/ investigatiilor sau pentru a beneficia de internare.

Studiul arata ca respondentii confera motivatii variate gestului de a oferi bani personalului medical. Desi considera, pe de o parte, ca aceasta practica nu ar trebui sa existe si ca nu este un gest normal, pe de alta parte pacientii afirma ca sanatatea lor depinde de acest gest sau ca aceasta practica reprezinta o forma de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondentii care au oferit atentii sau bani nu vad nimic gresit in aceste practici.

In ceea ce priveste perceptiile referitoare la cauzele fenomenului de coruptie in sistemul public de sanatate, cu referire la personalul medical, mai mult de jumatate dintre respondenti au apreciat ca medicii romani nu sunt motivati sa ramana sa profeseze in tara fara a fi corupti (neinregistrandu-se diferente comparativ cu studiul derulat in 2013).

Referitor la cauzele identificate de respondenti pentru nivelul sporit de coruptie perceputa in cadrul sistemului public de sanatate, au fost identificati o serie de factori: legislativi, administrativi, de control si de natura personala.

Dintre factorii legislativi respondentii au apreciat ca principalele cauze care stau la baza aparitiei coruptiei in sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42 la suta dintre respondenti), precum si absenta legislatiei axata pe masuri de prevenire a fenomenului (35 la suta).

Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenti au apreciat ca fenomenul coruptiei este favorizat de nivelul scazut de salarizare din sistemul public de sanatate, 20 la suta au reclamat birocratia excesiva, iar 17 la suta au reclamat incompetenta personalului de conducere.

In ceea ce priveste factorii de control, 50 la suta au apreciat ca fenomenul coruptiei este favorizat de insuficienta masurilor de sanctionare a personalului corupt, iar 45 la suta de ineficienta structurilor de control din sistemul medical.

Citeste si: CARAS SEVERIN: Sechestru pe averea medicilor SPAGARI

Dintre factorii de natura personala, 33 la suta dintre respondenti au reclamat ca factor favorizant obisnuinta pacientilor de a oferi bani/ atentii, 29 la suta recunoscand ca fenomenul coruptiei poate fi favorizat si de «complicitatea » pacientilor, in timp ce 27 la suta fac referire si la lipsa integritatii personalului din serviciile de sanatate.

Analizand gradul de cunoastere a legislatiei privitoare la semnalarea cazurilor de coruptie, un alt aspect important evidentiat de rezultatele acestei cercetarii este faptul ca 75 la suta dintre persoanele intervievate nu cunosc ca la nivelul fiecarui spital functioneaza un Consiliu Etic care are in atributii gestionarea sesizarilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Desi 25 la suta dintre respondenti stiu despre aceasta institutie, 88 la suta dintre ei nu au sesizat-o niciodata.

Chiar daca, in comparatie cu anul 2013, a crescut atat numarul cetatenilor care au aflat despre Consiliile Etice, cat si numarul celor care au si apelat la acestea, consideram ca este necesara si oportuna o mai buna informare a cetatenilor cu privire la existenta Consiliilor Etice la nivelul spitalelor si dreptul cetatenilor de a sesiza aceste Consilii, prin derularea unor campanii de amploare, la nivel national si local.

In ceea ce priveste perceptia pacientilor intervievati asupra masurilor de prevenire si combatere a fenomenului de coruptie, la intrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizitiilor publice din sistemul sanitar, 82 la suta dintre respondenti au apreciat ca masura este utila. De asemenea, 83 la suta dintre cei 1.076 respondenti sunt de acord cu existenta unei structuri care sa verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente si consumabile in sectorul sanitar.

Potrivit cercetarii, solutionarea problemei platilor informale oferite de catre pacienti personalului medical ar putea fi rezolvata prin existenta unui sistem de asigurari care sa acopere confortul si atentia pe care pacientii si le doresc (29 la suta), prin sanctionarea cadrelor medico-sanitare care accepta aceste plati (17 la suta), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15 la suta), dar si printr-un sistem de plati directe, transparente (co-plata) (14 la suta).

Pentru a nu deveni corupti, respondentii au apreciat ca suma minima neta cu care ar trebui platiti medicii ar trebui sa fie intre 2.271 lei in medie pentru medicii rezidenti si 5.606 lei in medie pentru chirurgii din spitale.

Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se coreleaza cu nivelul de venituri si de studii al respondentilor. Cu cat nivelul de instruire si venitul subiectului creste, cu atat salariul care ar trebui oferit medicului creste. Ne aflam in situatia unei societati sarace, care raporteaza veniturile medicului la venitul propriu al respondentului si nu la criterii de performanta.

Cercetarea a fost realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national pentru populatia adulta a Romaniei. Volumul acestuia a fost de 1.076 persoane, cu o eroare maxima de ±2.8 la suta, la un nivel de incredere de 95 la suta. Persoanele de peste 30 de ani, cu studii medii si superioare, provenind cu preponderenta din medii urbane, sunt cei care au apreciat un nivel inalt de coruptie la nivelul sistemului sanitar.

Studiul a fost realizat in cadrul proiectului “Buna Guvernare prin Integritate si Responsabilitate in Sistemul de Sanatate Romanesc”, implementat de Ministerul Sanatatii in colaborare cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei, proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational „Dezvoltarea Capacitatii Administrative”.