Taxa Ponta pe carburanti, intre propaganda guvernamentala si cea prezidentiala. Unde trebuiau sa ajunga banii stransi din acciza pe combustibili

Taxa suplimentara pe carburanti va scumpi combustibilul cu 6%, preturile la benzina si motorina urmand a creste cu 41 de bani pe litru. Masura, intens criticata in mediul de afaceri, va fi aplicata incepand cu 1 aprilie si este de asteptat sa genereze un intreg lant de scumpiri. 

Majorarea accizei la carburanti a incins spiritele intre presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta timp de cateva saptamani la rand, asa se face ca “taxa Ponta” s-a transformat rapid intr-un instrument de propaganda electorala. In vreme ce seful statului semna petitia pentru respingerea taxei suplimentare pe carburanti, petitie initiata de partidul pentru care isi declarase deja sustinerea, primul-ministru sustinea ca majorarea este necesara si ca noua taxa va intra in vigoare pe 1 aprilie, fara nici o pacaleala.

Numai ca intre propaganda guvernamentala si cea prezidentiala sunt romanii de rand. Ei vor fi afectati de taxa suplimentara pe carburanti, pentru ca vor fi nevoiti sa scoata mai multi bani din buzunar pentru servicii, transporturi si alimente. Reprezentantii unor companii recunosc faptul ca vor trebui sa paseze costul aditional de productie catre clienti. 

Afla aici mai mult despre cresterea preturilor la carburanti

Dupa majorarea accizei, pretul la pompa al unui litru de benzina va creste cu 6%, la circa 6,3 lei (1,41 euro), in timp ce pretul unui litru de motorina se va majora cu 5,8%, la circa 6,5 lei (1,44 euro), potrivit unor calcule facute de ZF. Astfel, soferii din Romania vor ajunge sa plateasca mai mult pe benzina decat cei din Austria, iar pretul motorinei va fi mai mare decat cel din Germania. Situatia se suprapune cu un context de piata in care marii jucatori spun ca, in scenariul pozitiv, cererea interna de carburant va stagna la nivelul de circa 7 miliarde de litri de benzina si motorina.

Deputatul Radu Zlati (PNL): Acciza pe combustibili va duce la o crestere generala a costurilor

Am discutat cu deputatul PNL Radu Zlati despre efectul de bumerang pe care l-ar putea avea taxa pe carburanti, care ar urma sa intre in vigoare la 1 aprilie. Daca banii colectati din aceasta taxa nu vor fi folositi in scopuri clare, care sa sustina dezvoltarea economica prin investitii, atunci masura se va reflecta in mod negativ in economia romaneasca, considera Radu Zlati. El a adaugat ca acciza pe combustibili va duce la o crestere generala a costurilor si a avansat chiar varianta ca banii stransi din acciza pe combustibili sa fie utilizati ca mita electorala.

“Taxa suplimentara (acciza pe combustibili) va duce la o crestere generala a costurilor. Efectul ei este mult exagerat de catre propaganda presedintelui Basescu si clientela politica a acestuia (PMP in special) in scopuri pur electorale. Este limpede ca o crestere a pretului la combustibili, mica sau mare, nu are cum sa aiba efecte economice pozitive. Problema (nu numai politica dar si economica) este daca sumele recoltate prin diferenta de pret datorata accizei suplimentare vor fi folosite in scopuri clare, transparente, care la randul lor sa duca la dezvoltare economica prin investitii, sau vor fi folosite in scop de mita electorala. Personal ma tem ca varianta a doua este mai probabila. in orice caz daca taxa va fi implementata, in lipsa unui factor aleatoriu (cum ar fi reeditarea anului agricol 2013) cresterea economica a Romaniei va fi una sub anticiparile guvernantilor, daca va fi una”, considera deputatul liberal.

Zlati a tinut sa sublinieze si faptul ca economia Romaniei creste intr-un ritm mult mai incet decat se arata in propaganda guvernamentala a lui Victor Ponta, daca se scoate din schema agricultura si se ia in considerare caderea abrupta din perioada guvernelor Boc.  

“Economia Romaniei nu stagneaza, dar creste cu mult mai incet decat crediteaza propaganda guvernamentala. Caci daca scadem din cresterea economica rezultatele unui an agricol exceptional, rezultatele economice pe 2013 sunt mult sub-dimensionate. Iar o crestere economica de 1- 2% in anii 2012-2013, dupa abrupta cadere din 2009-2010, nu era, oricum, greu de obtinut ca rezultat al ajustarilor economico-financiare operate de guvernele Boc”, a adaugat deputatul.

Unde trebuiau sa ajunga banii colectati din taxa suplimentara pe carburanti

Sumele stranse din taxa suplimentara pe carburanti erau destinate, in varianta initiala datand din 2013, pentru constructia de autostrazi, in conditiile in care banii absorbiti de la Uniunea Europeana pentru infrastructura erau foarte mici, iar starea economica nu permitea alocarea unor bani de la bugetul de stat in acest sens. Radu Zlati subliniaza ca in bugetul de stat pe 2014, nu exista o alocare clara a banilor colectati din taxa pe carburanti. Altfel spus, banii se vor cheltui conform “nevoilor”.

Citeste si: Deputatul Zlati cere un proiect de lege privind adaugarea coroanei regale pe stema Romaniei

“Ideea unei taxe suplimentare pe combustibili a fost o idee datand din 2013. Dar sumele astfel recoltate urmau sa aiba o destinatie precisa: un fond destinat contributiei statului roman pentru constructia de autostrazi, in conditiile in care sumele absorbite de la UE pentru infrastructura erau dezamagitoare, iar starea economica a Romaniei nu permitea suficiente alocari de la bugetul de stat. Din pacate in Bugetul de stat votat pentru anul 2014 nu exista o astfel de alocare clara: banii se pierd undeva in bugetul centralizat si sunt cheltuiti conform nevoilor specifice ale ministerelor de linie. Deci dintr-o taxa utila, dupa mine, dezvoltarii infrastructurii, transparenta si controlabila ca finalitate, avem doar o crestere a preturilor, deci o franare a motoarelor economice”, sustine Radu Zlati.

In opinia deputatului PNL, principalul vinovat pentru transformarea destinatiei initiale a taxei pe carburanti este ministrul pentru Buget, Liviu Voinea.

“Daca exista un vinovat pentru aceasta transformare, atunci acesta este ministrul bugetului, domnul Voinea. Dar, desigur, in ultima instanta raspunderea revine premierului Ponta care a transformat o idee cu efecte potential pozitive intr-o masura cu urmari negative”, a conchis deputatul, pentru Mondo News.

Taxa pe stalp se adauga la acciza

Dincolo de acciza mai mare, pretul la pompa va resimti anul acesta si impactul taxei pe constructii speciale, asa-numita „taxa pe stalp“, care se va aplica inclusiv rafinariilor si statiilor de alimentare cu carburant. De exemplu, in cazul Rompetrol, care in Romania detine doua rafinarii de titei si a doua retea de benzinarii ca marime, impactul taxei va fi de 10 mil. dolari, potrivit declaratiilor oficialilor grupului.

Foto: Antena 3