TOP 10 al INVENTIILOR si DESCOPERIRILOR care ar fi trebuit premiate cu un NOBEL

In plin sezon al premiilor Nobel, speculatiile despre ce inventie sau descoperire va fi premiata nu contenesc, dar unele dintre lucrurile din viata de zi cu zi care au influentat omenirea fundamental nu au fost niciodata luate in considerare pentru premiere, becul cu filament fiind unul dintre ele.

Potrivit editorilor de la National Geographic, o serie de inventii si descoperiri ale secolului al XX-lea ar fi meritat pe deplin cate un premiu Nobel, dar Academia suedeza nu pare sa le fi luat niciodata in considerare.

Internetul

Internetul este una dintre inventiile secolului trecut care au modificat radical civilizatia umana, mai ales in ultimii 20 de ani. Incepand din anii 1960, cercetatorii guvernului federal american au creat retele de comunicare intre computere care, in cele din urma, au ajuns sa fie ceea ce in prezent se numeste internet. Potrivit nationalgeographic.com, Tim Berners-Lee, cercetator britanic in domeniul computerelor, ar merita un premiu Nobel pentru ca, in 1989, a avut ideea de la baza “World Wide Web” (Reteaua Mondiala, n.r.), iar, in 1990, a creat primul site, o pagina online care descria internetul.

Internetul a dus la democratizarea accesului la informatie, fie ca este vorba despre pisici amuzante, fie de mesaje trimise pe Twitter din timpul “Primaverii arabe”, iar informatia inseamna putere.

Primul genom

Multi se intreaba de ce una dintre cele mai mari realizari ale stiintei, descrierea completa a genomului uman in 2001, nu a fost recompensata cu un premiu Nobel. Trebuie precizat ca genomul uman nu a fost o descoperire sau o inventie, ci mai degraba o munca uriasa de punere cap la cap a informatiilor genetice, cu ajutorul tehnicilor de secventiere a ADN-ului, dar la proportii industriale.

Si totusi, cineva ar fi trebuit sa ia un premiu Nobel, si anume cercetatorul Craig Venter, care a descoperit tehnica de secventiere genetica cu sase ani inainte de cea a genomului uman.

CITESTE SI: TOP 10 al PREDICTIILOR VIITORULUI. Afla cum va arata lumea in anul 2025

Moartea gaurilor negre

Intr-o noapte din 1970, Stephen Hawking se pregatea sa doarma, cand a avut ideea care i-a oferit, asa cum a descris-o mai tarziu el insusi, “un moment de extaz”. Astrofizicianul s-a gandit ca gaurile negre, despre care se credea anterior ca sunt mai mult sau mai putin nemuritoare, ar putea sa piarda masa incet si sa se evaporeze in cele din urma, dand nastere unei explozii de raze gamma.

Problema lui Hawking este ca nu exista un mod de a-si verifica ideea. Gaurile negre traiesc prea mult pentru a le putea observa moartea in prezent.

Totusi, cercetarile lui Hawking privind gaurile negre sunt in prezent o parte importanta din fizica teoretica, ducand la unificarea teoriei relativitatii cu mecanica cuantica si la un pas inainte in ceea ce priveste rezolvarea paradoxului informational al gaurilor negre.

Foarte probabil, Stephen Hawking ar fi castigat un premiu Nobel daca ar exista o confirmare observationala a teoriei sale, dar aceasta confirmare nu va veni timp de miliarde de ani, pana ce primele gauri negre nu vor incepe sa explodeze.

Tabelul periodic al elementelor

Tabelul periodic al elementelor nu este un simplu tabel, ci arata ordinea protonilor, neutronilor si electronilor care alcatuiesc materia. Coloanele si randurile sale au prezis existenta unor elemente chimice inainte de a fi descoperite.

Dmitri Mendeleev a creat tabelul in 1869 si, desi a fost nominalizat de doua ori, in 1905 si 1906, Comitetul Nobel a considerat ca descoperirea lui Mendeleev este mult prea cunoscuta in epoca si nu mai reprezinta o noutate. Practic, Mendeleev a fost o victima a propriului succes.

Becul cu incandescenta

Becul cu incandescenta a fost patentat initial in Marea Britanie, de Joseph Swan, dar americanul Thomas Edison este cel care a transformat inventia intr-un obiect foarte practic, care a dus in cele din urma la construirea economiei moderne, atat de avida de energie electrica cum este si in prezent.

Edison a murit in 1931, fara sa ia vreun premiu Nobel, nici macar pentru bec, simbolul inspiratiei stiintifice, iar unii considera acest lucru un exemplu de injustete istorica, Alfred Nobel incluzand referinte privind inventiile si inventatorii in testamentul sau legat de distinctiile ce ii poarta numele.

Quarcul

In 1969, Murray Gell-Mann a castigat premiul Nobel pentru fizica “pentru contributiile si descoperirile sale referitoare la clasificarea particulelor elementare si a interactiunilor lor”. Dar niciun premiu nu i-a fost acordat in mod expres fizicianului ca recunoastere a ideii pentru care este celebru: quarcul. Aceste mici bucatele care alcatuiesc materia se unesc pentru a forma protoni, neutroni si alte particule. Descoperirea quarcurilor, folosind creionul si hartia, a dus la o intelegere mai profunda a lumii fizice.

Motivarea premiului oferit lui Murray Gell-Mann a fost atat de vaga ca pare a fi un premiu pentru intreaga activitate, desi, in 1969, acesta avea doar 40 de ani. Dar, in acea perioada, dovezile privind existenta quarcurilor erau ambigue si controversate.

Teoria sintetica a evolutiei

In 1901, la prima editie a premiilor Nobel, biologia evolutionista era un domeniu aflat la inceput de drum. Savantii de atunci stiau putine lucruri despre detaliile schimbarilor prin care formele de viata trec de-a lungul generatiilor. Unii puneau chiar la indoiala selectia naturala si alte concepte fundamentale ale teoriei evolutiei a lui Darwin.

Intre anii 1920 si 1950, un grup de savanti, geneticieni, naturalisti, paleontologi a descoperit mecanismul prin care mutatiile genetice pot aparea, se raspandesc si functioneaza pe post de caramizi ale evolutiei. Noua viziune asupra vietii a ajuns sa fie cunoscuta drept “teoria sintetica a evolutiei”. Niciunul dintre savanti nu a primit vreun premiu Nobel pentru contributia lor la intelegerea vietii.

CITESTE SI: TOPUL celor mai SCUMPE SUBSTANTE din lume

Materia neagra

Descoperirea materiei negre este considerata una dintre reusitele din astrofizica greu de trecut cu vederea. Si totusi Comitetul Nobel nu a luat-o in considerare.

In anii 1970, Vera Rubin si Kent Ford au observat ca stelele de la marginile galaxiilor se misca cu aceeasi viteza ca astrele din centrul galaxiilor, cu alte cuvinte, galaxiile se rotesc atat de repede incat stelele de la margine ar trebui sa fie aruncate in afara, doar daca nu exista ceva invizibil care sa exercite atractie gravitationala pentru a le tine la un loc.

Acel ceva invizibil a ajuns sa fie denumit “materie neagra” – o substanta misterioasa care reprezinta 90% din masa Universului, care nu emite si nu reflecta lumina si nu interactioneaza cu materia obisnuita in niciun fel. Savantii nu stiu exact ce este materia neagra si cum functioneaza ea exact si poate acesta este motivul pentru care Comitetul Nobel nu a luat descoperirea in considerare.

Arborele vietii

In perioada in care savantii clasificau microbii dupa forma lor, Carl Woese a gasit un mod de a clasifica microorganismele comparandu-le genele. Descoperirea sa a clarificat existenta unei noi categorii de fiinte vii: Archaea. Datorita descoperirii lui Woese, arborele vietii a primit un al treilea trunchi, crengi mai solide si lastari noi. Woese a murit in 2012, iar premiile Nobel nu pot fi acordate postum, dar trebuie remarcata ironia ca cineva care a contribuit la descoperirea complexitatii arborelui vietii nu poate fi premiat din cauza ca a murit.

Renasterea dinozaurilor

In 1969, paleontologul John Ostrom de la Universitatea Yale a denumit una dintre cele mai importante specii descoperite vreodata. Savantul a numit un dinozaur care a trait acum 110 milioane de ani Deinonychus, adica “gheara ingrozitoare”. Aceasta reptila era de marimea unui om, cu membre superioare pe care le putea folosi la apucarea prazii si avea la picioare o gheara mare, in virful unui deget extrem de mobil, pe care o tinea mereu ridicata.

Ostrom a descris animalul foarte diferit fata de ce se credea pana atunci despre dinozauri, care erau vazuti ca animale greoaie, mai degraba proaste, ce traiau in mlastini. Deinonychus era agil, ar fi putut trai in grupuri si era un pradator cu un mod de viata foarte activ. Descrierea a dus la o “renastere a dinozaurilor”, un domeniu in care stiinta ofera si in prezent informatii exotice.

Din pacate, paleontologia nu este o stiinta premiata de Comitetul Nobel, astfel ca John Ostrom si Deinonychus nu au primit recompensa pe care ar fi meritat-o.

Sursa foto: descopera.ro