Top 10 minciuni din filmele istorice românești

Filmele istorice romanesti realizate in perioada comunista sunt pline de minciuni si falsuri. O serie de domnitori sunt prezentanti in cu totul alte imprejurari decat cele care s-au intamplat, iar evenimente importante nu au legatura cu realitatea. Totul a fost pus in scena pentru a convine regimului comunist sau pur si simplu pentru a raspunde asteparilor publicului care avea nevoie de eroi.

Cel mai mare ”falsificator” al istoriei prin filme a fost regizorul si actorul Sergiu Nicolaescu.

1. Batalia de la Calugareni – victorie sau infrangere pentru Mihai Viteazul?

Istoricul Marius Diaconescu este cel care a scos in evidenta si cele mai multe falsuri din filmele istorice romanesti. Acesta sustine ca batalia de la Calugareni din 1595 nu este chiar un mare succes asa cum este prezentat in mnuale si in filme. ”Mihai Viteazul a provocat pierderi insemnate armatei otomane, dar seara s-a retras de pe campul de batalie in munti. Turcii au ocupat si Bucurestiul, dar si orasul Targoviste. Daca este vazuta ca o batalie, Mihai Viteazul a castigat la Calugareni pentru ca acolo a fost o ambuscada. In schimb, daca aceasta lupta este privita in ansamblu campaniei turcesti, atunci a pierdut.”, sustine istoricul. Retras in zona montana, Mihai Viteazul a asteptat sprijinul lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, cu ajutorul caruia urma sa atace din nou armata otomana la Giurgiu, tot in anul 1595.

2. Mihai Viteazul si ideea de unire a Tarilor Romane

Tot in legatura cu Mihai Viteazul, filmul prezinta si intrarea acestuia in Alba Iulia unde urma sa se realizeze unirea celor trei tari romane. In realitate, Mihai Viteazul nu s-a gandit niciun moment la unirea tuturor romanilor, deoarece in Evul Mediu nu exista un astfel de proiect. Mult mai tarziu, la jumatatea secolului al XIX-lea, oamenii de cultura au invocat domnia lui Mihai Viteazul pentru a revendica dorinta de secole a romanilor de unire. Comunistii au preluat si au promovat ideea de unificator a lui Mihai Viteazul.

3. Misterul bataliei de la Rovine

”Toata lumea stie ca Mircea cel Batran il invinge pe Baiazid la Rovine. Nu este nimic adevarat, pentru ca dupa batalia de la Rovine, Mircea cel Batran sta aproape doi ani si jumatate in Transilvania. Daca ar fi castigat batalia ce cauta in martie 1395 la Brasov si se inchina regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg? De ce de patru ori a incercat armata ungara sa il repuna pe tronul Tarii Romanesti pe Mircea cel Batran si nu a reusit pentru ca au venit turcii intotdeauna si l-au alungat pe Mircea?”, considera Marius Diaconescu. Batalia de la Rovine apare gresit prezentata. Ea s-a dat in octombrie 1394 intr-o zona mlastinoasa aproape de ruinele castrului roman de la Craiova dar inca mai persista confuzia pentru ca in mai 1395 se da alta batalie pe Arges pe care insa Baiazid o castiga.

4. ”Talharul” Pintea Viteazul

Un alt film istoric controversat in lumea istoricilor este Pintea Viteazul. ”In film ni se spune ca romanii erau asupriti de catre habsurgi si luptau impotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un talhar la drumul mare. Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe romani in conflictul care tocmai incepea intre ei si unguri”, sustine Diaconescu.

5. Prietenia controversata dintre Stefan cel Mare si Vlad Tepes

Un alt mit sustinut in filme si carti este despre prietenia ce ii lega pe Stefan cel Mare si Vlad Tepes. Multi istorici incearca sa explice de ce a atacat cetatea Chilia si automat Tara Romaneasca Stefan cel Mare, atunci cand Vlad Tepes era in plin razboi cu turcii. Mai toti spun ca domnitorul moldovean a vrut sa salveze Chilia din mana turcilor. Si acest lucru este o minciuna. Chilia era atacata de pe mare de catre turci, iar de pe uscat era atacata de Stefan cel Mare. Era de fapt o colaborare a celor doua armate, moldoveana si otomana impotriva lui Vlad Tepes.

6. Propaganda din filmul Mircea

In legatura cu falsurile din filmele istorice s-a pronuntat si scriitorul Stelian Tanase. ”Filmul despre Mircea cel Batran e la fel de propagandistic ca si Mihai Viteazul si nu pot sa-l vad fara sa zambesc. Astfel in film apare Dan fratele lui Mircea cel Batran prezentat ca un tradator la curtea lui Baiazid cand de fapt, Dan era fratele mai mare al lui Mircea si murise in 1386 cu multi ani inainte de Rovine (1394) la asediul cetatii Tarnovo. Baiazid de asemenea apare eronat cu mult mai tanar decat Mircea”, sustine scriitorul. In film, personajul a fost numit Mircea cel Mare, evitandu-se formularea Mircea cel Batran pentru a nu se face legatura cu varsta inaintata a lui Nicolae Ceausescu, care avea 71 de ani in 1989.

7. Bastionul romanismului, pe jumatate sarb

Mircea cel Batran nu a fost un roman ”pur-sange” asa cum este caracterizat in filme. ”Mircea este gresit prezentat, ca un bastion al romanismului cand in acea perioada nu se putea vorbi despre asta, iar Mircea de fapt era si pe jumatate sarb (mama sa fiind fiica cneazului Lazar). Insa daca eroarea lui Eminescu (in cazul lui Mircea cel Batran) ca de altfel si a lui Bolintineanu in cazul mamei lui Stefan cel Mare (doamna Oltea neputand auzi de batalia de la Razboieni din 1475 pentru ca era moarta si ingropata la Probota Veche din 1465) era fireasca, acestia neavand suficiente surse documentare in acest sens, eroarea comunistilor era voita”, afirma Stelian Tanase.

8. Marile intruniri comuniste, ”copiate” in filmele cu daci si romani

Falsuri istorice apar si in filmele despre daci. Istoricul Ciprian Plaiasu a analizat cele trei pelicule importante care fac referire la istoria dacilor si a romanilor:Dacii (1967), Columna (1968) si Burebista (1980). In aceste filme apar obligatoriu si elemente care tin de prezentul „Epocii de Aur”. ”Poate cel mai obositor element imprumutat din realitatea cotidiana si prezent in pelicule sunt intrunirile. Pentru cele doua filme din primii ani ai regimului Ceausescu, proportia acestor intruniri e la un nivel oarecum suportabil. (…) In pelicula Burebista motivul intrunirilor este obsesiv, desprins parca din realitatile anilor in care filmul era realizat:consiliul principilor, consiliul armelor si fortificatiilor, intalnirea cu emisarii straini, intalnirea lui Magna mater, consiliu de razboi inainte de conflictele cu boii si tauriscii, consiliul lui Cezar dupa cucerirea Galilei”, precizeaza Ciprian Plaiasu. De asemenea, in aceleasi filme este promovat excesiv cultul conducatorilor.

 9. Tudor Vladimirescu, cel cu ”anvergura europeana”

In 1963 a fost realizat filmul ”Tudor”, prin care s-a deschis asa numita ”Epopee cinematografica nationala”, intinsa de-a lungul ultimelor trei decenii comunist, inspirat din viata lu Tudor Vladimirescu. Acestea este prezentat ca un erou national, neprihanit si intelept cu anvergura europeana, daruit luptei pentru cei multi si asupriti. ”Contrar adevarului, scenaristul Mihnea Gheorghiu il trimite pe Tudor (decorat in razboiul ruso-turc din 1806-1812) la Congresul de la Viena din 1814-1815, il arata drept familiar inaltei clase politice europene, ba chiar este primit in audienta de catre tarul Alexandru I pentru a-i cere, cu demnitate si curaj, sprijinul impotriva dominatiei otomane”, afirma scriitorul Calin Hentea intr-un articol publicat mai demult de in historia.

 10. Boierii lacomi vs. ilegalistii curajosi

In toate filmele propagandistice din perioada comunista apar cele doua categorii de personaje cu calitati care nu corespund intotdeauna adevarului istoric. ”Chiar si in filmele istorice de aventuri (de pilda, seria Haiducilor in regia lui Dinu Cocea, ori in seria Margelatu, in regia lui Doru Nastase, pe scenariile lui Eugen Barbu) sau in cele cu decor de razboi si intriga politista (seria Comisarului Moldovan a lui Sergiu Nicolaescu), personajele boieresti sau cele burgheze erau ostentativ purtatoare ale unor tare morale (lacomie, lasitate, aroganta, perfidie), spre deosebire de eroii haiduci sau ilegalistii comunisti, care nu puteau fi decat curajosi, sinceri, altruisti si simpatici”, sustine Calin Hentea.

Sursa text: historia.ro