Tortionarul Alexandru Visinescu a fost colaborator al Securitatii

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au decis, miercuri, ca tortionarul Alexandru Visinescu a fost colaborator al Securitatii. Decizia nu este definitiva si poate fi atacata cu recurs.

Judecatorii au admis cererea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) privind constatarea calitatii de lucrator al fostei Securitati in cazul lui Alexandru Visinescu. 

Procurorii sustin ca in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala. 

Parchetul instantei supreme anunta, in 3 septembrie anul trecut, ca Alexandru Visinescu este urmarit penal pentru genocid, intrucat in perioada 1956-1963, cand a condus Penitenciarul Ramnicu Sarat, i-a supus pe detinutii politici la rele tratamente, batai si alte violente, i-a lipsit de hrana, medicamente si asistenta medicala.

Afla aici detalii despre faptele tortionarului Alexandru Visinescu

Procurorii Parchetului instantei supreme au inceput in 30 august audierile in dosarul tortionarului Alexandru Visinescu. Anchetatorii i-au luat atunci o declaratie lui Valentin Cristea, singurul detinut politic de la Penitenciarul Ramnicu Sarat care mai este in viata.

Alexandru Visinescu s-a nascut la Buzau, in 1925, si a fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat din anul 1956 si pana la desfiintarea inchisorii, in 1963, fiind si ultimul comandant al inchisorii, unde a murit, in urma torturilor, Ion Mihalache.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti inceperea urmarii penale a fostului comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu, pentru omor deosebit de grav.

In 9 august, Parchetul inaltei Curti de Casatie si Justitie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucuresti, dosarul avand ca obiect denuntul formulat de IICCMER impotriva lui Visinescu.

Potrivit presedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru, toti detinutii politici inchisi in timpul regimului comunist la Ramnicu Sarat “au fost torturati fizic si psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului”, Alexandru Visinescu fiind “responsabil din punct de vedere penal pentru decesele inregistrate la Ramnicu Sarat in timpul mandatului sau”.

Reprezentantii institutului aratat atunci ca, intre anii 1956 si 1963, la Ramnicu Sarat s-au inregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Placinteanu, Victor Radulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardio-vascular, insuficienta circulatorie cerebrala, hemoragie cerebrala sau afectiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil -, asa cum rezulta din procesele verbale de constatare a decesului, in documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutritiei.

La inceputul lunii noiembrie 2013, IICCMER arata ca numarul detinutilor politici care au murit la inchisoarea Ramnicu Sarat in mandatul lui Alexandru Visinescu a ajuns la 12, dupa ce a fost identificat, in baza unor informatii furnizate de CNSAS, noi documente, ce atesta alte sapte decese.

inainte de a fi numit in functia de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, Alexandru Visinescu a detinut pozitii in sistemul penitenciar, activand in unitatile Mislea si Jilava, la inceputul anilor ’50.

Visinescu a lucrat in cadrul grupei operative a inchisorii in perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autoritatilor de a dezafecta penitenciarul Ramnicu Sarat l-a propulsat pe fostul comandant in functia de inspector in cadrul aparatului central al Directiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, intre 1965 si 1976, a detinut functii de conducere in cadrul inchisorilor Ploiesti si Ilfov si a predat la scoala de subofiteri de penitenciare.

Un alta ancheta a Parchetului instantei supreme il vizeaza pe tortionarul Ion Ficior, care a condus Colonia de munca Periprava in perioada 1958-1963.

Procurorii au inceput urmarirea penala pentru genocid in cazul lui Ion Ficior in 24 octombrie 2013, fiind acuzat ca atunci cand a condus Colonia de munca Periprava, detinutii politici au fost supusi la rele tratamente, batai si alte violente, nu au primit mancare, medicamente si asistenta medicala.

Conform certificatelor oficiale de deces, in perioada in care la conducerea coloniei de munca s-a aflat colonelul (r) Ioan Ficior, la Periprava au decedat 103 detinuti, toti facand parte din colectivitatea contrarevolutionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960, cand au fost inregistrate 53.

Potrivit IICCMER, exista o lista cu 35 de angajati ai Directiei Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat functii in perioada 1950-1964. Persoanele investigate au varste intre 81 si 99 de ani si locuiesc in Romania.