Tradiții în duminica de Paște: Ce e bine să faci ca să-ți meargă bine tot anul

TRADITII in DUMINICA de PASTE. In traditia autohtona, din strabuni, exista o serie de obiceiuri pentru Duminica de Paste, de Inviere, ca sa iti mearga bine tot anul.

Pastele, sarbatoarea invierii Domnului, simbolizeaza totodata felul in care omenirea biruieste suferinta. Strans legate de aceasta semnificatie sunt o serie de lucruri traditionale pe care oamenii le fac pentru a le merge bine tot anul.

Asadar, in Duminica de Paste, Duminica Invierii, se spune ca oamenii este bine sa poarte haine noi sau proaspat spalate. Acestea simbolizeaza o “curatare” atat trupeasca cat si sufleteasca. Acest obicei este strans legat in Romania si de venirea primaverii, hainele curate sau noi reprezentand faptul ca omul este in armonie cu natura care se improspateaza si revine la viata. Deci, hainele noi sau curate purtate in Duminica de Paste sunt menite sa aduca noroc in tot restul anului.

Un alt obicei pentru prosperitate si pentru noroc de-a lungul anului care este respectat de Paste la romani este spalatul pe fata cu apa in care se afla un ou rosu si un ban argintiu. Acest obicei se spune ca aduce sanatate, “rumenie” in obraji si belsug pe tot parcursul anului, de acum inainte.

E bine ca din primul ou ciocnit sa manance toata familia pentru a fi mereu impreuna. De asemenea, trebuie ca oul sa fie spart de catre capul familiei. Tot acesta il curata si il taie in atatea felii cati membri are familia respectiva. Fiecare isi va lua bucatica din acel ou si il vor manca deodata

Ouale se ciocnesc in ziua de Pasti doar de catre barbati, potrivit traditiei. Mamele, bunicile si surorile care in Saptamana cea Mare intra in biserica trebuie sa aibe capul acoperit de-o naframa neagra. Legenda spune ca pe cel care tine postul negru in Vinerea Mare nu-l va durea niciodata capul si va afla cu trei zile inainte cand va muri.

In Campulung Moldovenesc, in zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii(pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor “Sarbatori fericite!”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.

In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.

In unele parti din Transilvania, in ziua de Paste, fetele se spala cu apa de la moara, de pe roata morii, sa fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii tin toaca pe un deal si o pazesc zi si noapte.

Altii se straduiesc sa o fure. Daca o fura, feciorii trebuie sa dea bani grei pentru rascumparare. Toaca se pazeste de joi pana luni, la iesirea din biserica iar, in timpul acesta, flacaii sunt cinstiti cu mancare si bautura. Apoi se face joc si toti coboara in centrul satului. Inainte mancau pe camp, in zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea tine pana marti, cand toti se intorc la casele lor.

In a doua zi de Paste, finii merg la nasi cu dar de colaci, un covor tesut in casa si un ulcior. Flacaii merg la fete cu stropitul si cu valuritul, iar o naframa alba pusa intr-o prajina se poarta in fruntea alaiului care merge din casa in casa si face urari de Paste.

Traditia udatului, care s-a mai pastrat in Transilvania, are semnificatia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apa sau parfum. De asemenea, flacaii si fetele se uita in fantana pentru ca sa fie curati si frumosi ca apa de izvor.

Sursa foto: ziarulunirea.ro