Tudorel Toader și Carmen Dan au fost audiați la Bruxelles în Comisia LIBE. Principalele declarații

Tudorel Toader și Carmen Dan au fost audiați, miercuri, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne(LIBE) a Parlamentului European.

Carmen Dan a enumerat obiectivele în domeniul afacerilor interne ale Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, arătând că cetățenii trebuie să rămână în centrul preocupării UE. La rândul său, ministrul Justiției, Tudorel Toader a susținut că unul dintre obiectivele președinției române a Consiliului Uniunii Europene este să contribuie la sporirea încrederii cetățenilor în actul de justiție.

Audierea ministrului Justiției are loc la o zi după criticile reprezentanților Comisiei Europene legate de intenția Guvernului de a adopta o Ordonanță de Urgență care le permite condamnaților să depunăcontestație în anulare, pe motiv de completuri nelegal constituite. Comisia Europeană a transmis marți că “urmărește îndeaproape” discuțiile din România privind o astfel de ordonanță și a avertizat că “este esențial ca România să revină pe drumul cel bun în lupta anticorupție, să asigure o justiție independentă și să evite orice pași înapoi”

Mai mulți europarlamentari și-au declarat îngrijorarea față de ceea ce se întâmplă în România. “Corupția este antiteza a ceea ce înseamnă UE. Ne îngrijorează situația din România. Am văzut cum guvernul dvs s-a lansat asupra cetățenilor care protestau pașnic. Românii sunt europeni pasionați. Nimeni nu-i va lăsa de izbeliște”, a susținut eurodeputata Roberta Metsola(PPE), care l-a întrebat pe Tudorel Toader dacă va ține cont de raportul Comisiei de la Veneția.

“Ne îngrijorează ce se întâmplă în România. Vă cerem să nu luați nicio măsură care ar legaliza de fapt corupția. Am văzut cum s-a întâmplat asta până acum, raportul MCV pentru România a fost cel mai critic”, a spus și Helga Stevens.

Critici deschise si din partea reprezentanților ALDE în Parlamentul European. “Îmi exprim și eu îngrijirarea față de statul de drept din România. Sistemul acesta european va funcționa dacă toate statele aderă la aceleași standarde. Ne îngrijorează ceea ce am aflat despre planurile de a anula cam vreo 100 de condamnări penale. Aș vrea să aud dacă Guvernul dumneavoastră are de gând să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția”, i-a spus ministrul Justiției reprezentanta grupului ALDE, Sophie in ‘t Veld.

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, răspunde întrebărilor europarlamentarilor. Dan vorbește despre securitatea frontierelor UE și azil, fără a răspunde la criticile privind statul de drept.

„Vorbim despre presiunea la frontierele externe, anul trecut a fost presiune la cel mai mic nivel. Acest lucru nu înseamnă că totul funcționează bine și este important să căutăm în continuare soluții. Rolul nostru este de a ne asigura ca propunerile legislative au claritatea necesară șă sunt adaptate cat mai rapid în beneficul turutor”, a spus ea. „Pachetul privind sistemul european comun de azil – este un dosar în care chiar s-au făcut eforturi. În calitate de președinte al Consiliului JAI vă asigur că vom continua discuțiile pentru a găsi soluții care să reflecte echilibrul între solidaritate și responsabilitate”, a mai spus ea.

Carmen Dan, despre MCV: „Ultimul raport, pe domeniul meu de competență, subliniază experiența DGA din Ministerul de Interne. Vă asigur că suntem preocupați permanent de îmbunătățirea cadrului legislativ pentru prevenirea și combaterea corupției”.

Carmen Dan a vorbit și despre necesitatea aderării României și Bulgariei la Schengen: “Apreciez susținerea constantă a majorității statelor membre, a CE, Parlamentului European și cred că aceste mesaje de susținere dau greutate obiectivului nostru. Recentele dezbateri confirmă necesitatea unei decizii cât mai curând posibil în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei în Schengen. Este nevoie de unitate în abordarea acestei probleme, ci nu de crearea unei diferențe artificiale între statele membre”.

Tudorel Toader: „Vă asigurăm că în momentul de față UE e în inima românilor pentru că au văzut și s-au convins de acest spațiu comun de libertate, siguranță. Unele dintre întrebări mi-au fost adresate în calitate de președinte al Consiliului, altele în calitate de ministru al Justiției”, a spus el.

Tudorel Toader, despre statul de drept:

Statul de drept o temă recurentă. Dvs știți, presupuneți că noi știm că statul de drept se structurează în momente diferite, în state diferite. Nu suntem toți la aceeași linie. Ce e comun? Faptul că statul de drept trebuie să funcționeze în baza tratatelor. Foarte corect. Trebuie să funcționeze prin asimilarea standardelor europene, , să cunoască un proces ireversibil de construcție. Statul de drept are nivele de structurare diferite de la o țară la alta.

S-a făcut o remarcă la care eu subscriu, mandatul pe care un demnitar este de a promova valorile naționale și nicidecum de a denigra țara de origine.

Mandatul pe care îl are un demnitar este de a promova valorile naționale, ci nicidecum de a denigra țara de origine. Lucrez la un codex penal european, sunt țări cu stat de drept mai înalt decât România care sancționează denigrarea țării de către demnitarul țării

Judecata pe care noi o facem trebuie să fie bazată pe informații corecte. Nu știu câți aveți informația riguros exactă a contextului și împrejurărilor. În nicio țară instanța supremă nu constituie complete cu încălcarea legii. Din 2014 Instanța supremă nu a respectat prevederea imperativă.

CCR a spus că din 2014 procesele acestea au fost viciate și atunci a mai existat încă o decizie prin care CCR a spus că este conflict prin faprul că procuroriii au încheiat protocoale și au oferit competențe altor autorități de a face urmărire penală.

Nu vrem ca prin acestă contestație în anulare cineva să scape de pedeapsă, dar nu îi poți spune românului că a fost judecat nelagal, dar rămâne în pușcărie.

Ordonanța nu se referă numai la condamnați, ci la toate procesele din perioada completelor nelegal constituite. Cum respectăm recomandările Comisiei de le Venetia? Le respectăm prin raportare la exigențele constituționale.

În România s-a prevăzut prin legile justiției ca magistrații să se poată pensiona la 20 de ani de activitate.

S-au exprimat îngrijorări ale Comisiei, am modificat legea, astfel căp magistrații nu se mai pot pensiona la 20 de ani vechime. Dacă legea intra în vigoare peste 2.000 de magistrați din cei 7.000 se pensionau și se crea un deficit.

Sursa declaratii: Hotnews.ro