PROIECTUL NOULUI COD FISCAL: TVA SCADE la 20 la suta din 2016; COTA UNICA, redusa din 2016; CASS pentru TOTI; IMPOZIT pentru MICROINTREPRINDERI

Proiectul noului Cod Fiscal care a fost prezentat miercuri in sedinta de Guvern prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adaugata, de anul viitor, de la 24 la 20 la suta, iar pentru carne, peste, legume si fructe si produse alimentare de baza la 9 la suta.

Cota standard de TVA ar urma sa fie redusa in continuare, la 18 la suta, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile si serviciile de la 24 la suta la 20 la suta incepand cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peste, legume si fructe de la 24 la suta la noua la suta incepand cu 1 ianuarie 2016 si introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare, incepand cu 1 ianuarie 2016.

Citeste si: Puterea si Opozitia s-au contrat in Senat pe reducerea TVA pentru lapte, legume si fructe

Ulterior, cota standard de TVA ar urma sa fie diminuata de la 20 la suta la 18 la suta, incepand cu 1 ianuarie 2018.

Pentru 2016, incasarile la buget sunt estimate sa scada cu 11,6 miliarde lei, dar cu o crestere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

Potrivit ministrului Finantelor, DARIUS VALCOV, Romania este a cincea tara in Uniunea Europeana dupa nivelul TVA, iar dupa reducerea acesteia la 20 la suta, vom ajunge sub media UE.

Proiectul noului Cod Fiscal urmeaza sa fie pus in dezbatere publica, iar ulterior va fi trimis in Parlament pentru aprobare.

“Am promis ca dam inapoi pensiile si salariile, le-am dat, am promis ca deblocam fondurile europene si le-am deblocat, ne-am facut datoria. Ultimul lucru era reducerea TVA. De la 1 ianuarie 2016 putem veni cu cota generala de TVA sub 20% si astfel avem indeplinite toate angajamentele luate impreuna cu USL”, a spus premierul VICTOR PONTA la inceputul sedintei de Guvern.

VICTOR PONTA a mai declarat si cara fi ideal ca Parlamentul sa discute despre reforma Codului Fiscal si a Codului de Procedură Fiscala astfel incat acestea sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2016.

“Reforma Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala este una dintre reformele de care Romania are nevoie in primul rand. Niciodata nu suntem siguri de forma pana nu o discutam de zece ori. Dupa ce toate ministerele dau avizele, trimitem spre Parlament unde se discuta, asa incat vedem de patru ori Codul si probabil vor fi foarte putine greseli care sa ramana in forma finala. Ideal ar fi sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2016. Reguli care vor indrepta nenumarate legi si aberante din OUG-uri date in ultimii ani”, a spus seful Executivului.

Proiectul noului Cod Fiscal mai prevede introducerea obligatiei de plata a contributiilor de asigurari sociale si de sanatate pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri.

In plus, din 2017 cota de asigurari sociale va scadea atat la angajat, de la 10,5 la 7,5 la suta, cat si la angajator, de la 15,8 la 13,5 la suta.

Din 2016, va fi eliminata deducerea contributiei de asigurari de sanatate (CASS) de la calculul impozitului pe venit.

Proiectul mai stipuleaza introducerea plafonului maxim de cinci salarii medii brute pentru baza lunara de calcul a CAS si CASS de la 1 ianuarie 2016.

Este avuta in vedere si majorarea sumei neimpozabile lunare la stabilirea impozitului pe venitul din pensii, incepand cu 1 ianuarie 2016.

Masurile vor diminua incasarile la buget cu 5,2 miliarde lei in 2016, dar vor antrena si venituri suplimentare de 2,7 miliarde lei din  TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, urmare a unei cresteri anticipate a locurilor de munca, impactul bugetar net fiind de 2,5 miliarde lei.

Totodata, proiectul noului Cod Fiscal prevede modificari si in privinta impozitarii microintreprinderilor. Astfel, microintreprinderile vor fi obligate sa plateasca un impozit indiferent daca au sau nu angajati.

Impozitul va fi de unu la suta pentru microintreprinderile care au peste doi salariati inclusiv, trei al suta pentru microintreprinderile care au un salariat si trei la suta plus 1.530 de lei trimestrial pentru microintreprinderile care nu au salariati.

Pentru microintreprinderile fara salariati si care se afla in dizolvare urmata de lichidare, inactivitate temporara, nedesfasurarea de activitati, impozitul va fi de trei la suta din cifra de afaceri.

Citeste si: ANDREI GEREA: Speram sa reusim REDUCEREA TVA pana la vara

Treptat, in etape, vor fi modificate pragurile pentru incadrarea firmelor in categoria microintreprinderilor, acestea urmand sa creasca de la echivalentul a 65.000 de euro in prezent la 75.000 de euro din 2017 , 85.000 de euro din 2018 si 100.000 de euro din 2019.

Pe langa acestea se propune reducerea cotei unice de la 16 la 14 la suta in 2019. Reducerea va diminua incasarile la buget cu 4,8 miliarde lei in 2019, dar va genera si venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei din TVA, contributii sociale, impozit pe salarii, si ca urmare a crearii de noi locuri de munca, impactul bugetar net fiind 2,5 miliarde lei.

Guvernul anticipeaza, prin reducerea cotei unice, o crestere economica suplimentara de aproximativ 0,5 puncte procentuale, cresterea numarului de locuri de munca cu aproximativ 50.000 de persoane si cresterea suplimentara a investitiilor cu 1,1 puncte procentuale.

Proiectul noului Cod Fiscal mai are in vedere eliminarea impozitului pe dividende incepand cu 1 ianuarie 2016. Impact bugetar brut negativ al acestei masuri va fi de 1,86 miliarde lei, iar net de 0,86 miliarde lei in 2016.

O alta prevedere vizeaza eliminarea impozitului pe constructii incepand cu 1 ianuarie 2016. Impactul bugetar brut negativ va fi de 1,6 miliarde lei, iar net de 0,75 miliarde lei in 2016.

In ceea ce priveste accizele, se prevede diminuarea acestora la principalele produse energetice (motorina, benzina fara plumb si benzina cu plumb). Astfel, sunt prevazute scaderea cu 20 la suta a accizei la motorina (de la 1.897,08 lei/1.000 litri la 1.518,04 lei/1.000 litri), scaderea cu 18,62 la suta a accizei la benzina fara plumb (de la 2.035,40 lei/1.000 litri la 1.656,36 lei/1.000 litri), scaderea cu 16,28 la suta a accizei la benzina cu plumb (de la 2.327,27 lei/1.000 litri la 1.948,23 lei/1.000 litri)

In plus, se preconizeaza scaderea cu 15,38 la suta a accizelor pentru bere (de la 3,9 lei/hl/un grad Plato la 3,3 lei/hl/un grad Plato), scaderea cu 70 la suta a accizelor la vinuri spumoase (de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs) si cu 77,7 la suta pentru bauturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs) si scaderea cu 30 la suta a accizelor pentru alcool etilic (de la 4.738,01 lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl alcool pur).

Totodata, se urmareste eliminarea din sfera de impozitare atat a titeiului din productia interna, cat si a produselor care in prezent se regasesc la Capitolul II “Alte produse accizabile”: cafea, bijuterii, confectii din blanuri, autoturisme etc.

Impact bugetar brut negativ ala castor masuri va fi de 2,87 miliarde lei, iar net de 1,34 miliarde lei in 2016.

In privinta taxelor si impozitelor locale, proiectul prezentat de Guvern prevede ca impozitul pe locuinte nu va mai fi limitat la 0,1 la suta din valoarea impozabila, ci va fi stabilit intre 0,08 la suta si 0,2 la suta de catre primarii, iar proprietarii care nu isi ingrijesc casele si/sau terenurile vor plati, din ianuarie 2017, un impozit de sase ori mai mare fata de nivelul standard.

In plus, din ianuarie 2018 impozitul pe teren va putea fi majorat de catre primarii tot de sase ori pentru terenurile situate in intravilan, daca acestea au un grad de ocupare mai mic de 20 la suta inclusiv. Aceasta majorare ii va afecta inclusiv pe proprietarii de mari terenuri.

De asemenea, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local va putea majora impozitul pe teren cu pana la 500 la suta incepand cu al treilea an.

Documentul nu mentine prevederea actuala conform careia, in cazul cladirii utilizate ca locuinta si a carei suprafata construita depaseste 150 de metri patrati, valoarea impozabila este majorata cu cate cinci la suta pentru fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia si nici nu mai prevede majorarea impozitului cu 65-300 la suta pentru persoanele fizice care detin doua sau mai multe cladiri.

Sistemul de impozitare a proprietarilor de terenuri aflate in intravilan, cu constructii, va fi modificat prin inlocuirea actualelor valori fixe cu grile avand o limita minima si una maxima, cota maxima de impunere fiind dubla comparativ cu actualele taxe.

Astfel, daca in prezent impozitul pe terenul amplasat in intravilan inregistrat la categoria de folosinta terenuri cu constructii este stabilit prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu o suma fixa, calculata in functie de rangul localitatii, de anul urmator aceasta suma nu va mai fi una fixa, ci va avea o limita minima si una maxima.

Limita minima este usor sub cifra luata in calcul in prezent la stabilirea impozitului, in timp ce limita maxima este de doua ori mai mare decat actuala suma.

Conform viitorului sistem de calcul, impozitul pentru un teren intravilan aflat in zona A a localitatii si rang zero va fi cuprins intre 8.282 lei-20.706 lei/hectar (fata de 10.353 lei/hectar in prezent), impozitul pentru un teren din zona B a localitatii si rang I va fi intre 5.199 lei-12.998 lei/hectar (fata de 6.499 lei/hectar in prezent), impozitul pentru un teren din zona C a localitatii si rang II va fi intre 2.668 lei-6.670 lei/hectar (fata de 3.335 lei/hectar in prezent), iar impozitul pentru un teren din zona D a localitatii si rang III va fi intre 984 lei-2.460 lei/hectar (fata de 1.230 lei/hectar in prezent).

Pentru un teren similar din zona D a localitatii si rangul V, impozitul va fi intre 142 lei-356 lei/hectar (fata de 178 lei/hectar in prezent).

Pentru terenuri in extravilan, proiectul de Cod Fiscal nu prevede modificari.

Conform legii, localitatile sunt ierarhizate pe rang 0 – capitala, municipiu de importanta europeana, rang I – municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel national european (Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Timisoara), rang II -municipiu de importanta judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati, rang III – orase, rang IV – sate resedinte de comuna, rang V – sate componente ale comunelor.

Zonele din cadrul localitatii sunt, de la centru spre periferie, de la “A” la “D”.

Impact bugetar brut negativ anticipat ala castor masuri este de 16,2 miliarde lei, iar net de 6,8 miliarde lei. In 2017, impactul brut va fi de 6,9 miliarde, iar net de 3,1 miliarde lei. In 2018, impactul brut va fi de 7,1 miliarde lei, iar net de 3,6 miliarde lei. In 2019, impactul brut va fi de 4,8 miliarde, iar net de 2,3 miliarde lei.

Totodata, impozitele si taxele locale vor fi indexate in continuare o data la trei ani in functie de inflatie, dar nu de catre Guvern, ca in prezent, ci direct de primarii, si vor putea fi majorate cu pana la 50 la suta fata de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20 la suta permis de normele actuale.

Astfel, proiectul noului Cod Fiscal prevede insa ca indexarea in functie de inflatie o data la trei ani va fi efectuata in viitor de catre consiliile locale, nu de Guvern, si ca autoritatea deliberativa a administratiei locale, la propunerea autoritatii executive, poate stabili cote aditionale la impozitele si taxele locale, in functie de criteriul economic, social, geografic, dar si de necesitatile bugetare locale.

Cota maxima permisa acum de Guvern pentru majorarea impozitelor si taxelor locale este de 50 la suta, fata de 20 la suta in prezent.

Proiectul mai prevede ca persoanele care divorteaza pe cale administrativa, la primarie, sa plateasca mai mult de anul viitor, Guvernul urmand sa ridice pana la 750 lei limita in care taxa perceputa de primari poate fi majorata peste suma standard.

Conform legii actuale, pentru aceasta procedura trebuie achitata o taxa standard de 500 lei, care poate fi majorata de primarie cu cel mult 20 la suta.

Prin noul Cod Fiscal, prevazut sa fie aplicat de anul viitor, Guvernul va ridica insa aceasta limita, de la 20 la suta la 50 la suta.

Prezentarea sustinuta de ministrul Finantelor, DARIUS VALCOV, este disponibila aici.

In sedinta Guvernului de miercuri a fost prezentat si proiectul Codului de Procedura Fiscala, care poate fi consultat aici.