UB: OUG 49/2014 aduce CLARIFICARI BINEVENITE, dar contine si prevederi care lasa loc unor ABUZURI

Universitatea din Bucuresti (UB) afirma intr-un comunicat remis joi presei ca Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 49/2014, care modifica Legea educatiei, aduce o serie de CLARIFICARI si DETALIERI BINEVENITE, dar contine si prevederi care fac si mai confuza legislatia educationala in vigoare, lasand loc unor ABUZURI.

UB isi exprima mai intai contrarietatea privind faptul ca nu a fost consultata nici in privinta elaborarii OUG 49/2014, nici in privinta redactarii comunicatului referitor la aceasta Ordonanta din partea Consiliului National al Rectorilor, organism care se pozitioneaza in calitatea de ”reprezentant al mediului universitar”. “Avem tot dreptul sa ne intrebam daca cele circa 3.000 de cadre didactice titulare si asociate din comunitea academica a Universitatii din Bucuresti sunt considerate un segment irelevant al mediului universitar romanesc”, se spune in comunicat.

Totodata, UB considera “nedemocratica si daunatoare sistemului de invatamant modificarea masiva si repetata a Legii Educatiei Nationale, lege organica, prin Ordonanta de Urgenta, fara o dezbatere publica prealabila a modificarilor propuse si fara consultarea prealabila a institutiilor marcante de invatamant, cum este Universitatea din Bucuresti”.

UB apreciaza totusi ca actuala OUG aduce si o serie de CLARIFICARI si de DETALIERI BINEVENITE precum posibilitatea oferita universitatilor de a infiinta unitati de invatamant preuniversitar proprii, de a acorda ajutoare propriilor angajati aflati in dificultate, de a creste cu pana la 10 la suta cifrele de scolarizare stabilite de ARACIS  in beneficiul studentilor internationali si posibilitatea studentilor de a opta, la inscrierea la un al doilea program de studii in cadrul aceluiasi ciclu de invatamant, pentru care dintre cele doua – cel efectuat anterior sau cel de al doilea – sa plateasca scolarizarea.

UB isi exprima insa nedumerirea si ingrijorarea fata de alte prevederi din actuala OUG, care, “in loc sa limpezeasca legislatia educationala in vigoare, o fac inca si mai confuza, lasand loc unor ABUZURI, in niciun caz profitabile pentru buna functionare a sistemului sau care par mai degraba solutii de expedient, cu miza imediata, pentru probleme grave cu care se confrunta educatia din Romania”.

Printre acestea se numara prevederile referitoare la functiile de conducere in universitati. Astfel, UB arata ca in OUG 49/2014 se completeaza art. 207 din Legea educatiei astfel incat se creeaza premisele eliminarii incompatibilitatilor dintre functiile de conducere in universitati si demnitatile publice, deschizand calea cumularii functiilor de rector si senator, deputat, ministru etc., ceea ce “duce inevitabil la o si mai puternica politizare a invatamantului superior romanesc, contrara incercarilor de disociere a politicului de academic din legislatia actuala si susceptibila de a compromite valorile fundamentale ale universitatilor – autonomia, libertatea de gandire si de expresie etc. – , perspectivele de dezvoltare institutionala durabila si de profesionalizare a managementului educational”.

Citeste si: VICTOR CIORBEA: ANALIZAM daca sunt indeplinite CONDITIILE pentru sesizarea CC privind OUG care modifica Legea educatiei

In ceea ce priveste durata exercitarii functiei de rector, UB afirma ca “specificatiile limpezi ale Legii educatiei (art. 213) privind durata pentru care o persona poate exercita functia de rector in aceeasi universitate sunt inlocuite cu precizari neclare, interpretabile – nu «mai mult de doua mandate succesive, complete» – ce pot fi speculate pentru prelungirea sine die a unui mandate”. UB considera inadecvata contextului actual romanesc suspendarea legala a limitarilor temporale pentru exercitarea functiei supreme intr-o universitate, cu atat mai mult atunci cand actuala OUG pare sa fie destinata obtinerii acesteia prin mijloace discutabile – suspendarea temporara a mandatului etc.

Referitor la universitatile particulare, in comunicat se arata ca specificarile privind statutul legal si organizarea institutiilor private de invatamant superior ridica semne de intrebare referitoare la favorizarea acestora ca entitati strict comerciale, degrevate de responsabilitatea publica a misiunii asumate.

De asemenea, UB afirma ca este neclara formula de reorganizare a invatamantului postliceal. “Se stipuleaza ca se pot infiinta scoli postliceale in colegii din cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate. Universitatile nu mai organizeaza, dupa implementarea sistemului Bologna, invatamant superior de scurta durata prin colegii. Daca se intentioneaza oferirea acestei oportunitati (infiintarea de scoli postliceale) pentru universitati, atunci nu se justifica precizarea existentei colegiilor. Prevederea e importanta deoarece din anul universitar 2015-2016 universitatile pot solicita finantare de la buget pentru aceste scoli postliceale (invatamant tertiar non-universitar). Organizarea programelor de invatamant postliceal in contexte institutionale diferite – scoli postliceale, licee, colegii din universitati – decredibilizeaza deopotriva aceasta forma de instruire cat si institutiile care o patroneaza”, se spune in comunicat.

In plus, UB arata ca acelasi echivoc institutional este produs in asimilarea oricarei forme de invatamant superior titulaturii de ”universitate”.

In privinta organizarii BACALAUREATULUI, UB considera ca posibilitatea organizarii unei sesiuni speciale a examenului, la latitudinea Ministerului Educatiei, greveaza asupra credibilitatii si importantei acestei evaluari nationale. Totodata, UB nu considera oportuna organizarea de cursuri de pregatire pentru un examen de certificare cum este BACALAUREATUL in cadrul unor institutii al caror obiect de activitate se afla in afara ciclului de studii testat. Nu exista temeiuri didactice pentru a delega astfel de atributii universitatilor.

In legatura cu posibilitatea institutiilor de invatamant superior de a infiinta, intre altele, unitati de invatamant preuniversitar, UB arata ca este prevazuta doar aprobarea Senatului, fara a se mentiona explicit necesitatea parcurgerii etapelor de autorizare provizorie si acreditare ARACIP. “Consideram inoportuna eludarea ARACIP din acest proces”, se spune in comunicat. (Pct 38)

UB critica si prevederile referitoare la formarea personalului didactic. “introducerea posibilitatii certificarii pentru profesia didactica pe doua rute alternative, masteratul didactic de 2 ani (care nu este inca reglementat si nu sunt prevederi cu privire la conditiile in care se poate organiza si desfasura) si programele (in vigoare) de pregatire psihopedagogica de nivel I si II realizate prin departamentele de specialitate nu poate reprezenta decat o schema de tranzitie. Aceasta nu este clara in momentul de fata, de vreme ce masteratul didactic nu este reglementat la nivel national, asa cum ar trebui sa fie (planuri cadru de invatamant, bugetare, conditii de acreditare etc.)”, se afirma in comunicat.

“Consideram inoportuna, contrara recomandarilor europene si in dezavantajul calitatii educatiei continuarea pregatirii de cadre didactice prin nivel de studii liceale (liceele cu profil pedagogic). Existenta acestei duble posibilitati de calificare (prin liceu sau prin studii superioare) creeaza inechitati si discriminari intre cadre didactice care predau la acelasi nivel (invatamant prescolar si primar), dar si intre acestia si colegii lor de la gminaziu sau liceu, care sunt eventual calificati prin nivel master. A pune semnul egal intre studii masterale si studii liceale este un demers riscant, incorect si in defavoarea calitatii procesului de invatamant”, se mai spune in text.

In plus, UB atrage atentia ca nu se specifica nimic cu privire la conditiile in care absolventii cu licenta in domeniul Stiintele educatiei, programele de studii Pedagogie si Psihopedagogie speciala, pot fi considerati certificati pentru profesia didactica. “Consideram ca absolvirea cu diploma de licenta le confera calificarea de nivel I, iar parcurgerea unui program de master in domeniul Stiintele educatiei le poate conferi fara echivoc calificarea psihopedagogica de nivel II”, spun cei de la UB.

Citeste si: Remus Pricopie despre modificarea LEGII EDUCATIEI: Sunt corecturi absolut necesare!

In privinta studiilor doctorale, UB afirma ca o decizie de schimbare a politicilor in domeniul programelor doctorale oferite, in sensul deschiderii oportunitatilor pentru studiu in regim cu frecventa redusa (cu argumentarea cresterii accesului la studii doctorale pentru categorii mai largi de candidati aflati in plina dezvoltare a carierei) creste riscurile unor interpretari mult prea informale date studiilor doctorale si diminueaza componenta de cercetare avansata pe care orice program doctoral trebuie sa o presupuna. “O universitate europeana de cercetare avansata trebuie sa promoveze, in raport cu standardele specifice, programe doctorale si chiar postdoctorale de elita care sa dea un sens ascendent misiunii institutionale a acesteia. Universitatea din Bucuresti propune in acest sens analizarea conditiilor nationale pentru proiectarea si adoptarea unui sistem de doctorat profesional care ar putea sa se adapteze mai usor cerintelor de formare si dezvoltare profesionala a potentialilor candidati intr-un sens mai flexibil ca derulare si constructie, cu accent pe dimensiunea reflectorie asupra practicilor profesionale dar cu respectarea acelorasi standarde inalte de calitate academica”, scrie in comunicat.

UB isi mai arata ingrijorarea fata de posibila diminuare a rolului ARACIS in procesul de asigurare externa a calitatii educatiei universitare in conditiile in care “mecanismele institutionale orientate catre acest scop trebuie sa devina, din perspectiva culturii calitatii, mecanisme de transparentizare si credibilizare a serviciilor oferite de catre institutiile de invatamant superior”. “Universitatea din Bucuresti doreste sa promoveze o perspectiva justa si coerenta a proceselor de asigurare a calitatii astfel incat sa justifice chiar si misiunea actiunilor specifice de clasificare si ierarhizare a institutiilor de invatamant superior prin sutinerea si promovarea unei strategii/unui instrument focalizat pe dimensiunea europeana a evaluarii”, se arata in comunicat.

Nu in ultimul rand, UB se disociaza ferm de formularile prezente in comunicatul emis de catre Consiliul National al Rectorilor care “blameaza aprioric, in termeni incalificabili, situarile critice fata de OUG 49/2014”. “Credem ca formatia academica este incompatibila cu astfel de practici de discreditare a unor puncte de vedere alternative”, se spune in text.

UB atrage, totodata, atentia ca recentele initiative de legiferare in domeniul educatiei sau care vizeaza si institutiile de invatamant, cum ar fi Ordinul Ministrului Finantelor Publice 720/2014, “amputeaza sever autonomia universitara, principiul fundamental al unei constructii durabile si cu perspective de dezvoltare a institutiilor academice”.

Astfel, UB solicita Ministerului Educatiei Nationale rediscutarea chesiunilor mentionate si remedierea carentelor semnalate in OUG 49/2014.

UB isi reafirma misiunea de a contribui, nu numai prin activitatea specifica, ci si prin nivelul inalt de expertiza si de calificare academica de care dispune, la conturarea unor politici publice care sa serveasca cresterii calitative a educatiei in Romania.

Sursa foto: wikimedia.org