Varujan Vosganian, propus de USR pentru premiul Nobel, alaturi de Mircea Cartarescu, Norman Manea si Nicolae Breban

Nicolae Breban, Mircea Cartarescu, Norman Manea si Varujan Vosganian sunt scriitorii propusi anul acesta de catre Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Romania (USR) pentru premiul Nobel, potrivit unui anunt postat pe site-ul USR.

“Uniunea Scriitorilor din Romania se afla printre institutiile si asociatiile care primesc din partea Academiei Suedeze invitatia de a propune scriitori pentru premiul Nobel, astfel ca, in cadrul sedintei de vineri a Comitetului Director al USR, au fost propusi pentru premiul Nobel scriitorii Nicolae Breban, Mircea Cartarescu, Norman Manea si Varujan Vosganian”, se spune in anuntul Uniunii Scriitorilor din Romania.

Din Comitetul Director al USR fac parte: Nicolae Manolescu, presedintele USR, Varujan Vosganian, prim-vicepresedintele USR, Gabriel Chifu, vicepresedintele USR, Adrian Popescu, membru din partea Filialei Cluj, Cassian Maria Spiridon, presedintele Filialei Iasi, Dan Mircea Cipariu, presedintele Filialei Bucuresti – Poezie, Aurel Maria Baros, presedintele Filialei Bucuresti – Proza, si Mircea Mihaies, membru din partea Filialei Timisoara.

Contactat luni de agentia Mediafax, Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, a declarat ca principalele criterii care au stat la baza propunerii celor patru scriitori pentru premiul Nobel au fost “valoarea lor si traducerile (unor opere ale acestora, n.r.) in limbile straine”.

Varujan Vosganian, nascut la 25 iulie 1958, la Craiova, este prim-vicepresedinte a Uniunii Scriitorilor din Romania din 2005 si autor a peste 500 de articole, studii, eseuri economice, beletristice si politologice, potrivit site-ului USR. Printre lucrarile economice publicate se numara “Contradictii ale tranzitiei la economia de piata” (editura Expert, Bucuresti, 1994), “Jurnal de front – articole economice” (editura Staff, Bucuresti, 1994) si “Reforma pietelor financiare” (editura Polirom, Iasi, 1999).

Varujan Vosganian a publicat si lucrari literare, printre care se numara “Samanul Albastru” (versuri – editura Ararat, Bucuresti, 1994), “Statuia Comandorului” (proza – editura Ararat, Bucuresti, 1994), “Ochiul cel alb al Reginei” (versuri – editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 2001), “Iisus cu o mie de brate” (versuri – editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004) si “Cartea soaptelor” (roman, Editura Polirom, Iasi, 2009).

Nicolae Breban, nascut in 1934, la Baia Mare, este romancier si eseist, precum si directorul revistei Contemporanul, editata de Fundatia Culturala Ideea Europeana. A debutat literar in revista Viata studenteasca, in 1957. Opt ani mai tarziu, Breban a publicat primul sau roman, “Francisca” (tradus in limbile bulgara si rusa), distins cu premiul Ion Creanga al Academiei Române. In 1966, ii urmeaza romanul “In absenta stapanilor”, iar in 1968, “Animale bolnave”, premiat de Uniunea Scriitorilor. Breban a fost redactor-sef al revistei România literara. Breban a semnat scenariul filmului “Rautaciosul adolescent”, precum si scenariul si regia filmului “Printre colinele verzi”, o ecranizare a romanului “Animale bolnave”, inclus in selectia oficiala a Festivalului International de la Cannes.

In 1973, apare romanul “Ingerul de gips”, iar in 1975, versiunea in limba suedeza a romanului “In absenta stapanilor”. Nicolae Breban a mai publicat volumele “Bunavestire” (1977), “Don Juan” (1981), piesele de teatru “Culoarul cu soareci” si “Batrâna doamna si fluturele” (1981 – 1982, Paris), editia franceza a romanului “in absenta stapânilor” (1983, Flammarion, Paris), “Drumul la zid” (1984), versiunea franceza a romanului “Bunavestire” (1985, Flammarion, Paris), “Pânda si seductie” (1991), volumul de versuri “Elegii parisiene” (1992), trilogia “Amfitrion” (1994) – “Demonii marunti”, “Procuratorii”, “Alberta” -, “Riscul in cultura” (1997), “Ziua si noaptea” (1998), “Stricte amintiri literare” (2001), “Vointa de putere” (2001), “Sensul vietii. Memorii I” (2003), “Sensul vietii. Memorii II” (2004) si “Sensul vietii. Memorii III” (2006).

Mircea Cartarescu s-a nascut in 1956, la Bucuresti. A urmat cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti si a debutat ca poet, publicand câteva volume de versuri, marcate de spiritul a ceea ce critica literara a numit “generatia optzecista”. Treptat, s-a indepartat de poezie, dedicându-se aproape exclusiv prozei. Povestirilor din “Nostalgia” le-au urmat un scurt roman (“Travesti”, 1994) si apoi unul in trei volume, “Orbitor” (1996-2007), privit de critica drept un reper al prozei romanesti contemporane. Trei volume de publicistica completeaza chipul scriitorului cu cel al unui observator lucid al cotidianului romanesc.

Cartile sale au fost premiate de Academia Romana, Uniunea Scriitorilor din Romania si din Republica Moldova, Asociatia Scriitorilor Profesonisti din România (ASPRO), Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, Asociatia Editorilor din România, precum si de revistele Cuvântul, Ateneu, Flacara, Tomis si Ziarul de Iasi. Volumele sale au fost nominalizate in Franta pentru premiile Médicis – Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul “Nostalgia” a primit in 2005 premiul “Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia. Cartarescu a fost invitat la targuri de carte prestigioase, precum cele de la Paris, Frankfurt, Leipzig, Goteborg si Torino.

Mircea Cartarescu a fost decorat, in 2010, cu Ordinul Artelor si Literelor in grad de Cavaler, o prestigioasa distinctie acordata de statul francez in domeniul culturii. In 2006, scriitorul a fost decorat de presedintele României cu Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Mare Ofiter.

In ultimii ani, scriitorul Mircea Cartarescu s-a numarat printre favoritii la premiul Nobel pentru literatura, potrivit caselor de pariuri internationale.

Norman Manea, nascut in 1936, este unul dintre cei mai apreciati prozatori si eseisti romani, profesor de literatura europeana si “writer in residence” la Bard College, New York, potrivit site-ului editurii Polirom.

De la debutul sau, in 1966, si pana in 1986, cand a plecat din tara, a publicat 10 volume, fiind distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1979) si premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste). In 1992 a primit bursa Guggenheim si premiul MacArthur, in 1993, Biblioteca Nationala din New York l-a sarbatorit cu prilejul acordarii distinctiei de “Literary Lion” a bibliotecii, in 2002 i s-a atribuit premiul international de literatura Nonino pentru “Opera omnia”, iar in 2006, premiul Médicis Étranger pentru “intoarcerea huliganului”. in 2010 a primit titlul de Comandor al Ordinului Artelor si Literelor din partea Guvernului francez, iar in 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. in 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul National pentru Literatura.

Printre volumele semnate de Norman Manea se numara: “intoarcerea huliganului”, “Plicuri si portrete”, “Fericirea obligatorie”, “Despre Clovni: Dictatorul si Artistul”, “Anii de ucenicie ai lui August Prostul”, “Plicul negru”, “Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici”, “inaintea despartirii. Convorbire cu Saul Bellow”, “Vorbind pietrei”, “Atrium”, “Variante la un autoportret”, “Vizuina”, “Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian”, “Cuvinte din exil” (impreuna cu Hannes Stein, 2011), “Captivi”, “Cartea fiului” si “Zilele si jocul”.

Considerat unul dintre cei mai mari romancieri romani contemporani aflati in exil, Manea a fost martor a doua mari capitole ale istoriei Romaniei. Fiul unor evrei, el a fost deportat in Transnistria pe când avea cinci ani. S-a intors cu familia in România in 1945 si, dupa o perioada in care a lucrat ca inginer electronist, a renuntat la meserie pentru a se dedica scrisului. A parasit România in 1986 si s-a stabilit in Statele Unite, devenind astfel unul dintre scriitorii romani disidenti.

“Un scriitor superb”, cum il descrie Mario Vargas Llosa, Norman Marea este unul dintre cei mai recunoscuti romani contemporani, cu o reputatie internationala care il claseaza printre potentialii candidati la premiul Nobel pentru literatura.