ZIUA AVIATIEI. La 20 iulie, ziua Sfantului Proroc ILIE TESVITEANUL in calendarul liturgic ortodox, se sarbatoreste ZIUA AVIATIEI ROMANE si a FORTELOR AERIENE, in 1913 pionierii aviatiei alegandu-l pe SFANTUL ILIE ca ”patron al aviatiei”.
In aprilie 1964, ziua de sarbatorire a AVIATIEI ROMANE a fost schimbata cu data de 17 iunie, cand se aniverseaza primul zbor al lui Aurel Vlaicu cu un aparat proiectat si construit de el (4/17 iun. 1910). Dupa anul 1990, ZIUA AVIATIEI se sarbatorea in ambele zile, acest lucru clarificandu-se abia in anul 2004, cand aviatorii romani au revenit la celebrarea ZILEI AVIATIEI de ziua SFANTULUI ILIE TESVITEANUL.
Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), in sedinta de lucru din 6 iulie 1995, a aprobat oficierea in aceasta zi a slujbei de pomenire la Monumentul Aviatorilor din Capitala si a transmis tuturor eparhiilor rugamintea de a raspunde solicitarilor unitatilor militare de aviatie si de aparare antiaeriana din teritoriu privind acordarea de asistenta religioasa la aceasta sarbatoare.
Conform site-ului oficial al Statului Major al Fortelor Aeriene, in 1915 a luat fiinta Corpul de Aviatie Roman, aviatia devenind astfel arma de sine statatoare. In perioada 1919-1923, organul de conducere a aviatiei era Directia Superioara a Aeronauticii, din cadrul Ministerului de Razboi. In 1924, s-a infiintat Inspectoratul General al Aeronauticii din Ministerul Armatei, in cadrul caruia a functionat, din 1930, Comandamentul Apararii Antiaeriene. In 1932, Inspectoratul General al Aeronauticii si-a schimbat denumirea in Subsecretariatul de Stat al Aerului, in compunerea caruia au functionat Comandamentul Fortelor Aeriene si Comandamentul Apararii Teritoriului. La 13 noiembrie 1936, a luat fiinta Ministerul Aerului si Marinei, in cadrul caruia isi desfasura activitatea Comandamentul Fortelor Aeriene, ce avea in subordine Comandamentul Apararii Contra Aeronavelor si Comandamentul Apararii Antiaeriene a Teritoriului.
Incepand cu 1 aprilie 1950, aviatia militara s-a denumit Fortele Aeriene Militare, iar comandamentul — Comandamentul Fortelor Aeriene Militare (CFAM), pentru ca, la 12 septembrie 1956, Comandamentul de Aparare Antiaeriana a Tarii si Comandamentul Fortelor Aeriene Militare sa se uneasca, sub denumirea Comandamentul Apararii Antiaeriene a Teritoriului. La 1 mai 1977, s-a infiintat Comandamentul Aviatiei Militare, in cadrul Ministerului Apararii Nationale, iar in 1993, prin unirea Comandamentului Aviatiei Militare cu Comandamentul Apararii Antiaeriene a Teritoriului a fost infiintat Statul Major al Aviatiei si Apararii Antiaeriene, care reuneste aviatia, artileria si rachetele antiaeriene si radiolocatia. Incepand cu 1 iunie 2000, se foloseste denumirea actuala — Statul Major al Fortelor Aeriene, care asigura conducerea Fortelor Aeriene pe timp de pace, de criza si de razboi.
Sursa foto: adevarul
