LIVE TEXT Ministrul Justitiei: In acest moment nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revocare a procurorului general si a sefei DNA

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, urmeaza sa prezinte, miercuri, concluziile evaluarii Ministerului Public si Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), in urma deciziei Curtii Constitutionale potrivit careia in cazul anchetei privind OUG 13 s-ar fi incalcat legea. Declaratia de presa a ministrului va avea loc la ora 18:00, iar inainte de asta Toader va avea o intalnire cu premierul Sorin Grindeanu, informeaza News.ro.

UPDATE 5: “Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, domnul Augustin Lazar, a luat act de concluziile evaluarii prezentata in cursul zilei de astazi de catre ministrul Justitiei, domnul Tudorel Toader”, se arata intr-o postare pe Facebook a Parchetului General, la scurt timp dupa ce ministrul Justitiei a anuntat ca nu cere revocarea sefilor Parchetului General si DNA. 

“In acest context, procurorul general reitereaza punctul de vedere potrivit caruia Ministerul Public va respecta intocmai decizia Curtii Constitutionale si va actiona pentru indeplinirea rolului de reprezentare, in activitatea judiciara, a intereselor generale ale societatii si de aparare a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor”, se mai arata in comunicatul Parchetului General.

UPDATE 4: Traian Basescu l-a facut “martafoi” pe ministrul Justitiei, Tudorel Toader, imediat dupa ce acesta a anunta ca nu este oportuna declansarea mecanismului de revocare a procurorului general, Augustin Lazar, si a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi. “E explicatia unui martafoi. Pacat ca stie carte, ca ramane doar o sluga”, a spus Basescu, citat de postul de televiziune B1.

“E explicatia unui martafoi propulsat la CCR de Fenechiu, care mereu s-a pliat pe interese. Asta e concluzia mea. Deci pacat ca stie carte, dar ramane o sluga. A fost o analiza profesionista cu o concluzie de sluga. De azi, in Romania s-a relativizat Constitutia. Vedem noi cand o aplicam, cand e oportun, cand nu e. Eu nu vorbesc aici de Lazar sau Kovesi, ci de functionarea statului de drept”, a spus Traian Basescu, potrivit sursei citate.

“Slugilor, daca nu sunteti in stare sa va aparati la voi acasa Constitutia, cum credeti ca ii veti apara pe romani in fata presiunilor Brexit? Dar in relatia cu Trump? Cand nu-ti respecti tu, roman, propria Constitutie, cum vrei sa ti-o respecte altii? Cand nu-ti aperi Constitutia, nu ai cum sa-ti aperi tara! Luati aminte slugilor”, a revenit si a scris Traian Basescu miercuri pe Facebook.

UPDATE 3: Presedintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri ca se asteapta ca ministrul Justitiei, Tudorel Toader, sa sprijine activitatea procurorului general, Augustin Lazar, si a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, precizand ca actiunea de monitorizare a celor doi, anuntata de ministru, face parte din “fisa postului” acestuia.

“Daca citim cu atentie Constitutia citim ca ministerul Public isi desfasoara activitatea” sub autoritatea ministrului Justitiei. “Cu siguranta ii va monitoriza, asta e in fisa postului, cum s-ar spune”, a spus seful statului, intrebat de ziaristi cum comenteaza rezultatele raportului privind activitatea celor doi procurori sefi anuntate de Tudorel Toader. In opinia sa, “daca ministrul Justitiei doreste sa monitorizeze are tot dreptul sa o faca”. Intrebat de ziaristi daca este multumit de activitatea Laurei Codruta Kovesi, Klaus Iohannis a raspuns: “Sunt foarte multumit de activitate, am spus-o de multe ori si imi place sa o repet”.

INFO: Rezultatele negative dupa monitorizarea pe care ministrul Justitiei o va avea asupra Parchetului General si a DNA pot aduce in discutie din nou, pe viitor, oportunitatea revocarii sefilor parchetelor, se arata in raportul efectuat dupa evaluarea celor doua institutii.

“Ceea ce consideram insa oportun, in spiritul exigentelor statului de drept, este instituirea unei atente monitorizari/obligatii de raportare a activitatii acestei institutii, deopotriva supusa Constitutiei si legii, pentru identificarea modului in care, pe viitor, reprezentantii sai vor intelege sa respecte limitele legale de competenta si sa evite transformarea actiunilor anticoruptie intr-un pericol pentru buna functionare a democratiei si pentru respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale. (…) Rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor, in raport de faptele constatate, oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate ori a altor masuri institutionale, in conformitate cu Constitutia si legea”, se arata in raportul evaluarii parchetelor, postat pe site-ul Ministerului Justitiei.

UPDATE 2: DECLARATIA ministrului Justitiei TUDOREL TOADER: (sursa Hotnews.ro): “Bine ati venit la informarea de presa. Va spuneam chiar din prima faptul ca veti fi primii informati cu privire la evaluarea pe care am facut-o, ca veti fi primii informati cu privire la rezultatele acestei evaluari. Sa stabilim termenii procedurali. In intervalul de timp trecut, am intocmit un raport de evaluare de 19 pagini. 

Propunerea mea e sa nu citesc cele 19 pagini, ar lua prea mult timp, le prezinta in sinteza, voi puncta reperele importante si voi posta pe pagina internet a MJ raportul complet. Aceasta evaluare a procurorului general al Romaniei si a procurorului sef al DNA a survenit in contextul in care Guvernul a adoptat OUG 13/2017 iar DNA a procedat la anchetarea circumstantelor adoptarii respectivei ordonante. In urma anchetei, presedintele Senatului a sesizat CCR cu existenta si constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala. 

In acest context am evaluat la evaluarea activitatii. Cand am anuntat evaluarea, au aparut reactii diferite legate de competenta mea de a proceda la evaluare. Daca nu eram sigur, daca nu aveam certitudinea competentei, nu faceam afirmatia si respectiva evaluare.

Art 132 din Constitutie spune ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii, controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei. Care au fost reperele in realizarea evaluarii. Am solicitat informari de la cele doua autoritati, Parchetul General si DNA, pe care le-am primit, complete si la timp.

Am avut intalniri punctuale cu sefii celor doua autoritati. Am vazut ca s-au facut speculatii cu privire la momentul in care au venit cei doi procurori sefi, va asigur ca am realizat aceasta evaluare in deplina concordanta cu legea si fiecare dintre cei doi au venit in mai putin de 10 – 15 minute din momentul in care i-am invitat. Suprapunerea cu vizita ambasadorului SUA a fost o pura coincidenta. Am observat reactiile publice fata de OUG 13, de decizia CCR, pe toate acestea luandu-le in considerare.

Premisa acestei evaluari, a functionarii normale a statului de drept, este aceea ca fiecare autoritate sa ramana in matca ei constitutionala. Fiecare autoritate trebuie sa isi cunoasca competentele, sa respecte cu buna credinta respectivele competente. Statul de drept are o arhitectura bine conturata si delimitata.

Autoritatile au competente complementare si sa-si respecte corect competentele. Ce spune decizia CCR: A existat un conflict juridic, de natura constitutionala, generat de ancheta procurorilor DNA asupra membrilor guvernului. Ne mai spune ca aceasta ancheta, ingerinta in activitatea de legiferare e de o gravitate foarte mare, incalcand principiile legii fundamentale iar pe viitor procurorii nu pot ancheta astfel de proceduri de adoptare a actelor normative. Echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separarii puterilor in stat. 

DNA si-a arogat competenta de a efectua o ancheta intr-un domeniu ce excedeaza cadrul legal ce poate duce la un blocaj institutional. Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor guvernului care afecteaza buna functionare a sa, avand drept consecinta intimidarea legiuitorului delegat de a-si indeplini atributiile constitutionale.

Cateva precizari. Cine a realizat evaluarea. Eu, personal! Am realizat evaluarea fara nicio presiune, fara nicio ingerinta, fara nicio sugestie de la absolut nimeni strain de ministerul Justitiei.

Nu am verificat solutii din dosare, nici nu ar fi fost posibil. Procurorul are autoritatea sa decida in legatura cu soarta unei anchete, se supune administrativ procurorului sef ierarhic superior dar toti isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei, despre care din pacate in ultima perioada nu s-a vorbit. Un lucru trebuie sa fie foarte limpede: justitia in Romania se infaptuieste de judecator, independenta e garantata de CSM iar autoritatea e exercitata de ministrului Justitiei.

Imi voi exercita pe deplin aceasta autoritate de ministru asupra activitatii desfasurate de procuror fara a face ingerinta pe solutii. Am verificat modul in care DNA, Parchetul General s-au raportat la valorile constitutionale, pentru ca statul de drept nu functioneaza daca autoritatile nu-si exercita cu loialitate si corect atributiile care ii revin.

Am urmarit modul in care procurorul de la DNA sau de la PICCJ s-a limitat la valorile constitutionale. A fost conflict juridic pentru ca procurorul a iesit din marja lui de competenta si a intrat in zona legiuitorului delegat, a Guvernului.

CCR a stabilit si remediul de urmat: procurorii nu pot ancheta … a restabilit echilibrul constitutional intre autoritati. Procurorii nu pot ancheta ministri, parlamentari, autoritati decidente in opera de legiferare, indiferent de nivelul normativ pe care il adopta, nu pot ancheta oportunitate, constitutionalitate, circumstante.

In activitatea CCR au fost pronuntate numeroase decizii de conflicte juridice de natura constitutionala. Toate conflictele care au fost sesizate si constatate au fost conflicte de competenta pozitive si niciunul negativ. Nimeni nu s-a derobat de competenta pe care o are, fiecare a uzurpat ceva din competenta celeilalte autoritati.  E o tentatie a puterii de a se extinde si mai mult, de a acapara mai multa putere  din zona altei puteri.

Am selectat mai multe astfel de conflicte, constatate de CCR si ca exemplu in 2008, intre ministerul Public, PICCJ, si cele doua camere ale Parlamentului. Era vorba de procedura de urmat in cazul in care se formulau cereri pentru urmarirea penala a membrilor guvernului care erau si parlamentari.

A fost o speta, eram si eu acolo, foarte interesanta. In constitutie se spune ca avizul poate fi dat de Camera, Senat sau presedinte dupa caz, dar nu se stia unde merge procurorul. Am intrebat la cine se adreseaza cererea si raspunsul a fost la cine credem ca il da mai usor. Intr-un stat competenta o stabileste legiuitorul, nu tu, tu stabilesti competente la tine acasa.

Atunci, CCR a constatat un conflict si a statuat ca pe viitor avizul se cere la camera, daca e deputat, senatului, daca e senator, sau presedintelui daca nu e parlamentar. Un alt conflict intre ICCJ, Parlament si Guvern. ICCJ a apreciat ca anumite norme legale sunt neconstitutionale. Ori judecatorul, indiferent de instanta nu verifica constitutionalitatea unei legi, nu abroga o lege, nu o repune in vigoare, nu adauga la lege, trebuie doar sa o interpreteze. Asadar, cele doua decizii exemplificate evidentiaza o varietate de situatii in care autoritatile publice de rang constitutional si-au incalcat reciproc competententele iar remediul a fost realizat de CCR prin pronuntarea deciziilor de constatare a conflictului, prin aratarea cauzelor, indicarea procedurii de urmat, ce nu mai trebuie facut pe viitor.

Raportul are si o parte de oportunitate. In acest context in care indiscutabil DNA si-a arogat o competenta pe care nu o avea, si-a asumat o atributie pe care nu o avea, pentru ca nu ar mai separatia puterilor daca procurorul ar legifera.

Partea a doua vizeaza oportunitatea, necesitatea declansarii unor mecanisme de sanctionare in limite legale pe care legea le pune la dispozitie, alta decat cele constatate prin conflictul juridic. Analiza s-a deplasata din sfera elementelor de constitutionalitate in cea a oportunitatii. Se impune o analiza contextuala. O aceeasi fapta comisa intr-un anumit context are un plus de gravitate date fiind imprejurarile decat o fapta comisa in alt context. Sub aspectul oportunitatii, analiza s-a facut in contextul in care Romania se afla sub MCV.

Sistemul judiciar are multe probleme de remediat. Avem o practica inca neunitara, de natura sa incalce egalitatea in fata legii. E nefiresc ca o parte judecata sa primeasca o anumita solutie la Constanta si alta la Oradea.

Avem probleme cu privire la inflatia legislativa. Avem legi atat de modificate si complicate incat uneori si noua ne e greu, trebuie sa relecturam ca sa vedem vointa legiuitoriului daca e cea de la inceput. Niciodata legiuitorul nu a dat o lege de interpretare prin care sa arate vointa originara, nu cea de azi.  Rapoartele de monitorizare au cele 12 conditionalitati, am trimis o adresa la toate autoritatile implicate, in spiritul colaborarii dintre autoritati.

Informarile punctuale realizate releva derapaje institutionale in sensul unor actiuni cel putin exagerate din partea DNA, derapaje care au produs reactii negative in media si la opinia publica. Veti spune ca si societatea e divizata. Cert e ca societatea a trait aceasta emotie colectiva, a avut aceasta preocupare fata de procedura de legiferare si de respectarea principiilor statului de drept.

Din perspectiva derapajelor, DNA nu poate functiona decat in acord cu rigorile statului de drept. Derapajele institutionale nu pot fi justificate prin invocarea combaterii coruptiei, pentru ca nu avem o ierarhie e valorilor, pentru ca in numele apararii unei valori nu iti e permis sa incalci o alta valoare. Constitutia spune ca ingerinta in viata privata trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit, nu care cumva in numele unui obiectiv generos sa incalci alte valori cel putin egal protejate.

Constitutia stabileste obiectivele asumate la nivel national si european, international. Aceste valori, cu respectarea filtrului de constitutionalitate, a preemptiunii nivelului cel mai ridicat de protectie, se regasesc in programul de justitie din programul de guvernare. Sa nu imi spuneti ca intru in zona politica, dar in partea pe justitie se vorbeste despre aceste valori care trebuiesc protejate.

Consideram oportuna necesitatea instituirii unei atente monitorizari, a unei obligatii de raportare a activitatii procurorilor de la DNA, DIICOT, PICCJ, o autoritate pe care trebuie sa o exercite ministrul Justitiei, fara ingerinte in activitatea procurorului de a da solutii, pentru a identifica modul in care procurorii inteleg sa respecte limitele de compentete.

Aceasta monitorizare se va exercita ca un mecanism care sa dea eficienta, consistenta prevederilor art 132 din Constitutie, de exercitare a autoritatii ministrului Justitiei asupra procurorilor.

Evaluand toti factorii de constitutionalitate, legalitate si oportunitate am apreciat ca in acest moment nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revocare a procurorului general si a sefei DNA.

UPDATE 1: Premierul Sorin Grindeanu s-a intalnit, miercuri dupa-amiaza, la Palatul Victoria, cu ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care i-a prezentat concluziile evaluarii procurorului general Augustin Lazar si sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, au declarat pentru News.ro surse guvernamentale. 

Ministrul Justitiei a intrat in sediul Guvernului pe la o alta poarta de acces, nu pe cea principala.  Potrivit surselor citate, ministrul Justitiei se afla in Palatul Victoria in momentul sosirii presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, la Guvern, in jurul orei 14.30. De asemenea, aceleasi surse au precizat ca Tudorel Toader a plecat din Guvern inainte cu cateva minute ca seful Senatului sa paraseasca Palatul Victoria, insa ca si la sosire, ministrul a ales sa iasa pe alta poata de acces si nu pe cea principala. Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a ajuns la sediul Guvernului in jurul orei 14.30 si a plecat dupa aproximativ o ora.

Fara a antama concluziile, o concluzie intermediara e urmatoarea: echilibrul a fost restabilit de CCR prin pronuntarea deciziei, fara alte masuri extraconstitutionale. Raportul are si o parte de oportunitate. In acest context in care indiscutabil DNA si-a arogat o competenta pe care nu o avea, si-a asumat o atributie pe care nu o avea, pentru ca nu ar mai separatia puterilor daca procurorul ar legifera.

STIRE INITALA

Toader s-a intalnit, luni, cu procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi si, in 15 martie, cu procurorul general, Augustin Lazar. Ministrul Justitiei a spus, luni, ca evaluarile activitatii Ministerului Public si DNA au fost facute in termenul stabilit de 14 zile, care s-a implinit duminica seara, dar totusi a amanat cu doua zile anuntarea concluziilor. “Am facut evaluarile, cele 14 zile s-au implinit chiar de aseara (duminica, n.r.), voi proroga termenul cu doua zile, dat fiind ca am fost la Bruxelles, astazi (luni, n.r.) voi avea o intrevedere cu ambasadorul SUA, voi pleca din nou la Bruxelles. Miercuri, la orele pranzului, voi organiza o conferinta de presa, va voi invita si va voi da toate amanuntele”, a declarat Tudorel Toader.

Miercuri dimineata, ministrul Justitiei a anuntat ca va prezenta rezultatul evaluarilor la ora 18.00.

Dupa intalnirea de la Ministerul Justitiei, Kovesi a declarat ca Tudorel Toader nu i-a cerut demisia, iar ea nu intentioneaza sa demisioneze, deoarece DNA si-a facut treaba. “Nu mi-a cerut demisia. Nu intentionez sa imi dau demisia, nu am de ce sa imi dau demisia, DNA si-a facut treaba. A fost o discutie despre care nu doresc sa dau foarte multe detalii, veti afla dupa ce se termina aceasta etapa (evaluarea anuntata de ministrul Justitiei, n.r.) “, a precizat procurorul-sef al DNA, dupa intalnirea cu ministrul Justitiei, care a durat mai bine de o ora.

Intrebata daca a actionat corect in cazul anchetei vizand OUG 13, Kovesi a raspuns: “Intotdeauna am actionat corect”. In 13 martie, ministrul Justitiei afirma ca nu le-a sugerat procurorului general al Romaniei si procurorului-sef al DNA sa isi dea demisia, ci a invocat o institutie care exista in Codul Muncii, precizand ca oricine poate sa isi dea demisia si ca nimeni nu este obligat sa munceasca impotriva vointei lui.

Tudorel Toader a motivat evaluarile prin faptul ca, potrivit Constitutiei, “Ministerul Public isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei”, iar ministrul Justitiei are dreptul si obligatia de a verifica eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre procurorul general si procurorul-sef al DNA, potrivit legii privind organizarea judiciara.

Ministrul Justitiei a precizat ca verificarea activitatii procurorului general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului-sef al DNA au fost facute in baza Legii 304/2004, dar a evitat un raspuns privind procurorii pe care ar fi trebuit sa ii desemneze pentru aceste evaluari. In aceasta s-au pozitionat si principalii lideri ai tarii. Presedintele Klaus Iohannis s-a declarat “foarte multumit” de procurorul general si procurorii sefi ai DNA si DIICOT si a spus ca nu crede ca Toader va cere demisiile lor. In schimb, premierul Sorin Grindeanu a anuntatt ca are “mare incredere” in Toader.

In ce priveste liderii Parlamentului, Calin Popescu Tariceanu a cerut continuu demisia Laurei Codruta Kovesi. Mai putin categoric a fost seful Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, care a spus ca il va sprijini pe ministrul Justitiei indiferent ce decizie va lua cu privire la activitatea Codrutei Kovesi la sefia DNA si a procurorului general, Augustin Lazar, numai ca abordarea acestuia trebuie sa fie “cinstita, bine argumentata si corecta”.

In ce priveste opinia publica, protestatarii din Piata Victoriei au anuntat ca si miercuri vor fi in strada pentru a-i sustine pe Kovesi si Lazar: “Miercuri urmeaza runda doi. Pana acum am rezistat, acum e timpul sa luptam din nou!”. Organizatorii avetizeaza ca daca se va incerca sa ii forteze pe cei doi sa demisioneze este posibil ca oamenii sa iasa in numar si mai mare in strada fata de seara in care au fost peste 600.000 in total.

Sursa foto: realitatea