23 august 1944 a fost o data hotaratoare pentru intreaga istorie a poporului roman. Regele Mihai I a rupt pactul cu puterile Axei, maresalul Ion Antonescu a fost arestat si a fost numit un nou guvern.
„Romani, in ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit ca nu este decat o singura cale pentru salvarea tarii de la o catastrofa totala: iesirea noastra din alianta cu puterile Axei”, suna proclamatia catre tara a Regelui Mihai I. Se intampla in seara zilei de 23 august 1944.
Dupa infrangerea dureroasa de la Stalingrad, de la inceputul anului 1943, regalitatea si guvernul din Romania incep sa ia in calcul serios scoaterea tarii din razboi. Apar negocierile cu aliatii anglo-americani si sovietici.
Regele, alaturi de liderii principalelor partide politice – Iuliu Maniu, Constantin Bratianu si Titel Petrescu – formeaza “Grupul de la Buftea”, un grup conspirativ care se intalnea in secret la conacul Stirbey din Buftea si care a pus la cale rasturnarea lui Ion Antonescu de la putere si iesirea Romaniei din razboi.
„Se ajunge la un acord de armistitiu care prevedea iesirea imediata din Axa, revenirea Transilvaniei la Romania si revenirea la granitele estice de la 22 iulie 1941, care cuprindeau Basarabia si Bucovina”, spune cercetatorul Cosmin Popa, pentru digi24.ro.
Totusi, aliatii, dar si sovieticii erau reticenti sa incheie un armistitiu cu opozitia si cu regele. Ar fi preferat ca incetarea focului sa fie semnata de Ion Antonescu din cel putin doua motive: era seful armatei si se presupunea ca militarii ii vor da ascultare mai degraba lui decat regelui si, in al doilea rand, era un dictator cu care se puteau intelege mai usor decat cu un guvern democratic.
Desi Stalin acceptase conditiile puse de Antonescu, totusi, conducatorul statului roman intarzia sa incheie pacea.
Timpul nu mai avea insa rabdare cu Antonescu si cu Romania. Dupa Victoria de la Stalingrad, sovieticii au inaintat rapid spre vest, iar la jumatatea lunii august 1944 au ajuns la granita Romaniei, pe raul Prut. Rusii au pornit o ofensiva devastatoare pe 19 august, iar a doua zi i-au invins, din nou, pe romani si pe germani. Armata Rosie reusea sa intre pe pamant romanesc.
Pe 23 august, Ion Antonescu este chemat la Palatul Regal la ora 15 sub pretextul unui presupus Consiliu de coroana. Maresalul vine insotit de numarul doi in guvern, Mihai Antonescu. Dupa doua ore de discutii, Ion Antonescu refuza scoaterea Romaniei din razboi. In acel moment, regele rosteste cu voce tare o fraza-parola: „Daca lucrurile stau asa, atunci nu ne mai ramane nimic de facut”. Imediat intra in sala patru ofiteri inarmati care ii aresteaza pe cei doi, Ion si Mihai Antonescu.
Dupa arestarea tuturor apropiatilo lui Antonescu, regele numeste un nou guvern in frunte cu generalul Sanatescu si ordona incetarea focului pe frontul de est. Toti ofiterii il asculta. Este repusa in vigoare Constitutia de la 1923 si se iau primele masuri pentru apararea Bucurestiului de trupele naziste, a caror riposta era iminenta dupa ce Romania le devenea inamic.
Regele paraseste Capitala si se retrage intru-un sat din Oltenia de teama represaliilor germane care, de altfel, n-au intarziat prea mult. Luftwaffe, aviatia nazista, a lansat o serie de bombardamente devastatoare asupra Bucurestiului. Palatul regal a fost aproape distrus, la fel Ateneul.
Concomitent, trupele germane au pornit spre Capitala cu tancuri si baterii de tun. In mai putin de trei zile, insa, si fara niciun ajutor din partea aliatilor, armata romana elibereaza Bucurestiul. Cu toate acestea, Romania se afla intr-o situatie dramatica: in razboi cu ambele tabere. Desi iesise din alianta cu Germania nazista, nu incheiase inca un armistitiu cu sovieticii.
Astfel, desi armata romana depusese armele pe frontul de rasarit, rusii inca se comportau ca si cum ar mai fi fost in razboi. Aproape 170.000 de militari romani au fost luati prizonieri si trimisi in Siberia sau in minele din Urali. Armistitiul a fost semnat abia pe 12 septembrie.
Sursa foto: realitatea.net