Presedintele Basescu si premierul Tariceanu s-au contrazis vineri la Bruxelles pe tema masurilor pe care trebuie sa le ia Romania pentru a contracara efectele crizei economice, Tariceanu sustinand ca trebuie reduse cheltuielile publice, iar presedinte ca reforma trebuie accelerata in vreme de criza. Subliniez ca intr-o astfel de perioada, linia de conduita trebuie sa fie catre diminuarea cheltuielilor publice, in general, si orientarea cheltuielilor catre investitii cu fonduri publice, astfel incat pierderea locurilor de munca din sectorul privat sa fie intr-un fel compensata de crearea sau macar mentinerea locurilor de munca din sectorul public , a declarat Tariceanu la finalul summitului care a avut loc la Bruxelles, in conferinta de presa sustinuta impreuna cu presedintele Traian Basescu.Seful Executivului a apreciat ca statele membre ale UE vor aplica un set de masuri comune, dar ca, in acelasi timp, fiecare stat membru trebuie sa adopte cele mai potrivite masuri la nivel national. Tariceanu a spus ca in niciun caz nu trebuie accentuat consumul si trebuie incurajate economisirea si investitiile in infrastructura.Premierul a fost contrazis de seful statului care a intervenit spunand ca atat Romania, cat si alte state membre au pus accent in cadrul dezbaterilor de vineri pe necesitatea accelerarii reformei sistemelor nationale. Deci procesele de reforma trebuie accelerate ca o solutie a cresterii vitezei de iesire din criza. In situatie de criza nu ne tragem plapuma pe cap si spunem – e criza, nu mai facem nimic – ci acceleram reformele ca o solutie de iesire din criza si de evitare a crizelor viitoare , a declarat Basescu.Inaintea plecarii la Bruxelles, presedintele Traian Basescu a spus intr-o declaratie de presa ca Romania nu are cum sa ramana in afara crizei economice, dar ca are mijloace sa struneasca criza , sustinand ca nu poate fi de acord cu cei care propovaduiesc apocalipsa . Presedintele a spus de asemenea ca autoritatile nu trebuie sa renunte la reformele interne din cauza crizei si a amintit de lipsa de reforme din educatie si sanatate, sustinand ca acestea nu mai pot fi amanate. Sunt in profund dezacord cu cei care propovaduiesc apocalipsa. Romania are mijloace sa struneasca criza (…). Nu fac nicio speculatie de ce este propovaduita apocalipsa dupa ei , a spus Basescu. El a criticat Guvernul si pentru faptul ca nu a pus in aplicare masuri de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii si nu a lansat programe de modernizare si de construire de infrastructuri noi. Deocamdata Guvernul nu a declansat aceste programe, ne pune intr-o situatie de intarziere , a spus presedintele, amintind ca aceste masuri se regasesc in concluziile Consiliului European din 15 – 16 octombrie. Intr-un comunicat de presa al purtatorului de cuvant al Presedintiei, Valeriu Turcan, transmis in data de 27 octombrie, se faceau primele declaratii referitoare la alimentarea de catre premierul Tariceanu a unei crize apocaliptice. Este regretabil si fara precedent ca insusi primul-ministru sa alimenteze nejustificat imaginea unei crize apocaliptice, in conditiile in care Romania are mijloace si resurse pentru a diminua efectele crizei economice mondiale , se preciza in comunicat. Guvernul a estimat, in documentele trimise Presedintiei in 22 octombrie, ca majorarea concomitenta a salariilor bugetarilor si a punctului de pensie pentru grupele I si II de munca va duce la o inflatie de doua cifre si la disponibilizarea a circa 300.000 de angajati. Efortul financiar al maririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi sustinut. O astfel de masura ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastica a cheltuielilor cu investitiile. Aceasta din urma varianta are, de asemenea, consecinte extrem de negative, caci ar insemna oprirea procesului de modernizare si constructie pentru gradinite, scoli si universitati , se arata in scrisoarea inaintata presedintelui. Consecintele majorarii salariilor profesorilor cu 50% ar fi urmate, potrivit Executivului, de presiuni din partea celorlalte categorii de bugetari si din partea personalului din sectorul privat, pentru alinierea nivelului salariului la cel aprobat pentru personalul din invatamant. Astfel, in urma cresterii inevitabile a salariilor din sectorul bugetar cu 50%, se va deteriora raportul dintre salariul obtinut in sectorul privat si cel din sectorul bugetar (in prezent castigul mediu brut din sectorul public este cu 30% mai mare decat cel din sectorul privat), astfel incat se va ajunge ca veniturile salariale medii din sectorul bugetar sa fie aproape duble fata de cele din sectorul privat.