CNSAS a primit din partea birourilor electorale judetene datele a 2.887 de candidati la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, Consiliul urmand a proceda la verificarea acestora, a declarat, luni, pentru NewsIn, purtatorul de cuvant al CNSAS, Ancuta Median.Pentru un numar de 1001 candidati la parlamentarele de la finalul lunii noiembrie, dintre cei 2.887 ale caror date au fost furnizate Consiliului, CNSAS a primit deja toate raspunsurile de la arhive, iar datele acestora au fost trimise la Directia Investigatii. CNSAS va proceda, in sedintele de marti si joi, la verificarea candidatilor pentru care s-a intocmit documentatia completa.Din totalul de 2.887 de candidati, 395 dintre acestia sunt nascuti dupa anul 1973, si, avand sub 16 ani pana la data de 22 decembrie 1989, nu fac obiectul verificarii CNSAS. Pentru 1339 de candidati CNSAS asteapta raspunsuri de la arhivele SRI, SIE si Directiei de Informatii Militare, iar pentru alti 112 candidati documentatia nu este completa, CNSAS primind doar o parte dintre raspunsurile la solicitarile formulate catre servicii. Specialistii CNSAS au identificat 27 de nume de pe lista de candidati care se regasesc in dosarele aflate in arhiva Consiliului. CNSAS urmeaza sa verifice daca este doar o concidenta de nume, comparand datele de identificare din dosare cu cele furnizate in cazul celor 27 de candidati de birourile electorale, si va stabili care este natura dosarelor in care figureaza numele acestora. In cazul a 13 dintre candidatii pentru un fotoliu de parlamentar exista deja decizii mai vechi ale CNSAS in care se constata calitatea de colaborator sau ofiter al fostei Securitati iar acestia nu vor mai fi verificati si de aceasta data. Un exemplu de notorietate in acest sens este presedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, despre care CNSAS a stabilit, in 2006, ca a fost colaborator al Securitatii ca politie politica. Vociulescu a contestat in instanta decizia CNSAS.Potrivit OUG nr. 24/2008, articolul cinci, persoanele care candideaza la Parlamentul Romaniei, cu exceptia celor care la data de 22 decembrie 1989 nu implinisera varsta de 16 ani, vor face o declaratie publica pe propria raspundere, conform modelului prevazut in anexa, in sensul ca au avut sau nu calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia. Candidatii depun declaratiile la biroul electoral competent, in aceeasi zi cu depunerea candidaturii. Se verifica cu prioritate persoanele care candideaza, sunt alese sau numite in demnitati sau functii la nivel national.Ordonanta nu stabileste o incompatibilitate intre calitatea de colaborator si detinerea unei functii publice, asadar demnitarii isi pot pastra functia obtinuta prin alegeri sau prin numire. Insa, in declaratia tip pe proprie raspundere continuta de ordonanta, semnatarii isi asuma cunoasterea prevederilor art. 292 din Codul penal cu privire la falsul in declaratii.In OUG 16/2006, care modifica Legea 187/1999, ambele declarate neconstitutionale de CCR, la inceputul anului, in cadrul unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate de liderul PC, Dan Voiculescu, respectiva incompatibilitate exista, astfel ca, teoretic demnitarul isi putea pierde functia in cazul in care se dovedea ulterior ca a colaborat cu Securitatea. Condamnarea definitiva pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii atrage pierderea demnitatii sau functiei publice in care a fost ales sau numit, potrivit legislatiei in vigoare. In cazul membrilor Parlamentului Romaniei, cercetarea infractiunii se face de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar instanta competenta este Inalta Curte de Casatie si Justitie, care judeca aceste cazuri in procedura de urgenta. Sentinta definitiva se comunica, in termen de 24 de ore de la pronuntarea ei, presedintelui Camerei din care face parte parlamentarul. Presedintele Camerei respective inscrie cu prioritate invalidarea pe ordinea de zi , se arata in actul declarat neconstitutional.