Evenimentul este organizat in parteneriat cu Centrului Educational Interetnic pentru Tineret (IBZ) si a inclus si un targ al breslelor organizat in curtea Casei cu sindrila din Cetatea Medievala. In proiect au fost cooptati elevi de la trei licee sasesti din Sighisoara si Medias.„Practic, este o reeditare a unui vechi obicei din zona Agnita, care nu s-a mai tinut din 1989 dupa plecarea masiva a sasilor. Urmarim promovarea traditiei in randul tinerilor, care singuri si-au confectionat steagurile, costumele, biciurile, obiecte folosite in scenetele care au avut loc in Cetatea Medievala”, a declarat pentru NewsIn directorul Centrului „Petre Tutea”, Mirel Remescu.Tot cu aceasta ocazie a fost infiintata si Breasla Lolelor. Mirel Remescu explica de unde isi trage radacinile acest obicei. „Lola provine dintr-un dialect sasesc si inseamna balbait; asta pentru ca o persoana cu o masca pe fata are dificultati de exprimare si da senzatia ca vorbeste balbait. Una dintre Lole a fost Ursula, din Breasla Blanarilor, fata unui blanar care la asediul prelungit al turcilor a iesit mascata in fata Cetatii si a inceput sa se comporte de asa maniera incat a dat senzatia ca este o persoana demonica si turcii au fugit. Acesta este unul dintre momente”, a povestit Remescu.Un alt moment al Carnavalului il constituie alegerea starostelui. „In secolele trecute, breslele aveau rolul de a conduce asociatiile mestesugarilor. In fiecare an, in ultima duminica din ianuarie, aveau loc alegeri noi in cadrul acestor forme de asociere profesionala. Cu aceasta ocazie, se celebra obiceiul inmanarii noului staroste a lazii de breasla, impreuna cu toate actele breslasilor si calfelor. La intregul ceremonial asistau lolele, personaje mascate cu aspect amuzant, care aveau rolul sa protejeze si sa insoteasca lazile. Cum nimeni nu stia cine este sub masti nu se puteau cauta si gasi persoanele care stiau locul secret unde erau puse lazile”, a mai spus directorul Centrului Cultural „Petre Tutea”.Carnavalul s-a terminat cu alaiul lolelor si intonarea imnului „Siebenburgen Land des Segens” dupa care a urmat „Fuga Lolelor” si alungarea spiritelor rele din Cetate. Mirel Remescu spune ca regreta ca publicul nu a fost foarte numeros, doar 200 de persoane, insa obiceiul va continua sa fie promovat.