Suedia incearca sa insufle Romaniei curajul necesar pentru reformarea justitiei si lupta anticoruptie, uneori inabusita de un curent foarte puternic din Parlament care isi vede interesele amenintate, a declarat intr-un interviu pentru NewsIn ambasadorul acestei tari la Bucuresti, Mats Aberg. Suedia, tara care va prelua presedintia UE din a doua jumatate a anului viitor, se declara, potrivit ambasadorului ei la Bucuresti, in favoarea procesului de extindere al UE. Totusi, integritatea procesului de extindere va fi afectata, daca Romania si Bulgaria nu vor duce pana la capat reformele asumate, avertizeaza diplomatul. Mats Aberg a detaliat pentru NewsIn care sunt prioritatile presedintiei sudeze a UE, care sunt solutiile avute in vedere pentru principalele dosare europene si a vorbit despre lasitatea unor oficiali de la Bruxelles si despre lupta anticoruptie din Romania, mai ales din perspectiva faptului ca in 2009 ar trebui oprita monitorizarea justitiei din Romania. Exista anumite critici la adresa Romaniei in legatura cu procesul de reforma”, a recunoscut Aber, subliniind ca, daca Romania nu isi pune lucrurile in ordine si nu va face eforturi pentru a-si indeplini angajamentele luate, atunci acest fapt va avea un impact negativ asupra intregului proces de extindere.Diplomatul a atras insa atentia ca nu este corect ca Romania sa fie aratata cu degetul si a explicat ca Suedia face eforturi pentru a ajuta Romania, dezvoltand un dialog constructiv. Nu putem doar sa aratam cu degetul spre Romania. De aceea, noi incercam sa fim o punte de legatura, sa facilitam dialogul intre UE si Romania. Pe 16 decembrie va veni la Bucuresti adjunctul ministrului justitiei din Suedia pentru a continua discutiile incepute cu ministrul Predoiu la Stockholm. Nu putem sa spunem Romaniei ce sa faca, dar putem fi intotdeauna un interlocutor si un partener care sa ofere consiliere din propria experienta , a explicat Mats Aberg. Intrebat daca CE va inceta mecanismul de cooperare si verificare instituit pentru Romania, ambasadorul suedez a ocolit un raspuns direct, dar a incercat sa prezinte aspectul pozitiv al acestei monitorizari. Nu stiu daca CE va decide in 2009 sa incheie monitorizarea Romaniei pe justitie. E de inteles ca tarile nu vor sa fie monitorizate. Eu as spune ca mecanismul de verificare al UE trebuie privit ca un demers de sustinere si nu un lucru care diminueaza prestigiul si imaginea unei tari. Ar trebui ca aceasta abordare sa se schimbe , a punctat diplomatul. Procesul de refoma din Romania si bullshit-ul lui Barroso Aberg, un diplomat cu experienta caruia nu ii este frica sa spuna lucrurilor pe nume, a povestit o intamplare amuzanta legata de modul in care vede el personal procesul de reforma din Romania si cum este tratat acesta la Bruxelles. Am avut o discutie foarte aprinsa cu domnul ministru Comanescu pe aceasta tema. El a fost foarte suparat ca am facut o referire mai putin diplomata in legatura cu procesul de reforma din Romania. El a inteles ca as fi numit la un moment dat aderarea Romaniei la UE ‘o porcarie’ ( bullshit in original – n.r.). A fost o neintelegere, dar as folosi in continuare acelasi cuvant , a spus Aberg zambind. El a detaliat apoi cum s-a ajuns la cuvantul bullshit. Exista probleme cu procesul de reforma in unele domenii din Romania. Pentru a pastra intacta integritatea extinderii este imperativ ca Romania si Bulgaria sa indeplineasca reformele asumate. Si ministrul Comanescu, cand era ambasdorul Romaniei la UE, venea la Bucuresti si atragea atentia ca lucrurile nu merg bine. Acelasi lucru il face acum comsiarul Orban , a continuat ambasadorul. Apoi a venit in Romania presedintele Comisiei Europene, Jose Barroso (in septembrie 2007 – n.r.) si a sustinut un discurs in Parlament. Intr-un stil diplomatic prostesc a spus atunci ca aderarea Romaniei este o poveste de succes. La asta m-am referit cand am spus ca este o porcarie. Prin astfel de declaratii Barroso a tras presul de sub pricioarele comisarului Orban. Cum sa mai vina comisarul in Romania si sa spuna ca CE asteapta mai multe si ca sunt in continuare probleme? Vor spune ca Bruxellesul e foarte multumit de ceea ce face Romania. Cuvantul bullshit a fost adresat domnului Barroso, pentru ca a fost las. Oficialilor de la Bruxelles le este teama sa spuna in anumite momente ceea ce ar trebui sa fie spus , si-a incheiat Aberg povestea. Ambasadorul crede ca pentru combaterea coruptiei este nevoie de dialog constructiv, nu de acuzatii. De aceea Suedia a pus la dispozitia CE un expert judiciar care sa vina in Romania o saptamana in fiecare luna si sa discute cu autoritatile romane, sa fie la fata locului si sa vada ce progrese se realizeaza, sa dea sfaturi, sa colaboreze , a explicat oficialul suedez. Cea mai importata sarcina a acestui expert este insa sa sporeasca increderea in lupta anticoruptie. El trebuie sa insufle curaj si incredere in puterea de reformare care exista in aceasta tara. Aceasta incredere dispare uneori, pentru ca in Palament exista curente foarte puternice care sunt impotriva acestor reforme, din cauza ca interese lor sunt amenintate , a atras atentia Aberg.Investitorilor le-ar placea mai multa transparenta in Romania Pe piata din Romania exista numeroase investitii suedeze. Intrebat care este principala problema cu care se confrunta investitorii din tara sa, Aberg a pus accentul pe lipsa de transparenta. Investitorilor le place sa prevada ceea ce se intampla, iar lipsa de transparenta a unor decizii din Romania deranjeaza destul de tare. Apoi mai exista birocratia si jocul de interese. Iar unii se plang si de slaba dezvoltare a infrastructurii din Romania , a explicat Aberg. Pe de alta parte, exista multe investitii sudeze in Romania, iar angajatorii sunt foarte multumiti de nivelul de pregatire al fortei de munca. Chiar daca Romania nu mai este o tara unde salariile platite sunt foate mici, investitorii continua sa vina aici pentru ca gasesc si alte motive atractive , a spus ambasadorul a carui tara a fost printre putinele dintre vechile membre UE care nu au impus restrictii romanilor pe piata muncii dupa aderarea Romaniei la UE.In ceea ce priveste decizia Romaniei de a cumpara sau nu avioane sudeze multirol Gripen, Aberg crede ca pana la sfarsitul anului 2009 va exista o decizie. Decizia privind noile de avioane de lupta care vor inlocui MIG-urile va fi luata de noul Guvern, in cursul anului 2009, cred eu. Eu nu sunt neaparat interesat de cumpararea avioanelor Gripen in sine – stiu ca este un avion fantastic, costul de intretinere este mai scazut si poate fi livrat imediat – dar, pentru mine, este mai important aspectul offset , spune diplomatul sudez. La acest capitol suntem foarte buni, iar ceea ce s-a intamplat in Ungaria si Cehia este un exemplu foarte bun. Acest lucru trebuie comparat cu ceea ce s-a intamplat in Polonia, unde F-16 nu zbora, iar americanii nu au avut niciun proiect offset care sa functioneze. In plus, mai e si aspectul fabricii de avioane de la Craiova. SAAB nu poate face aceasta investitie inainte de a fi decisa cumpararea de avioane Grippen. Parti ale avionului Gripen ar putea fi produse la Craiova, lucru care ar aduce avantaje imense Romaniei. Eu cred ca daca Romania se alatura Ungariei si Cehiei, care deja au flota Grippen, atunci s-ar putea ca si Bulgaria si Croatia sa ia aceeasi decizie. Romania ar putea fi centrul de intretinere pentru intreaga regiune , si-a incheiat ambasadorul enumerarea principalelor argumente ale pledoariei sale.Planul C pentru presedintia UE Suedia se pregateste sa preia presedintia UE in al doilea semestru al anului viitor intr-un conetxt care nu este lipsit de dificultati. UE se confrunta cu criza finciara, iar efectele se vor resimti pana in 2010, Tratatul de la Lisabona nu este inca ratificat de toate tarile membre, iar procesul de reformare a mecanismului european stagneaza. Exista numeroase voci care si-au exprimat indoiala in legatura cu capaciatea Cehiei de a avea rezultate spectaculoase cat timp va fi la carma UE, in prima jumatate a anului viitor, si de aceea asteptarile legate de Suedia cresc si mai mult. Cert este ca Suedia nu va avea o sarcina usoara, iar ambasadorul Mats Aberg recunoaste acest lucru. Momentan, se refac planurile initiale, pentru ca odata cu respingerea Tratatului de la Lisabona de catre irlandezi, situatia s-a schimbat. Suedia se afla intr-o pozitie ciudata, pentru ca nu stie exact cum va coordonatele mediului in care va prelua presedintia UE. Mai intai am crezut ca odata cu Tratatul de la Lisabona vom avea un nou Parlament European, o noua Comisie Europeana, noi pozitii de varf in structura UE, cum ar fi fost inaltul reprezentant pentru politica externa…Dar apoi Tratatul de la Lisabona nu a fost adoptat de irlandezi si am inceput sa facem planuri secundare…Se poate spune ca am trecut la planul B… sau chiar C , glumeste diplomatul sudez. Ne intereseaza foarte tare sa stim cum va arata noua Comisie, cati membri va avea. Apoi vrem sa promovam atat semnarea Tratatului de la Lisabona, cat si intreg procesul Lisabona, adica procesul de refomare a UE, si procesul de dezvoltare economica pe care speram sa il continuam si sa il rafinam. Ne trebuie un nou inceput pentru acest proces, mai ales dupa actuala criza. Apoi, urmarim dezvoltarea procesului de la Haga, legat de aspectul judiciar si de afaceri interne. Acesta va fi un aspect asupra caruia ne vom concentra , a spus ambasadorul Suediei.Stockholmul este favorabil pastrarii in CE a atator comisari cate tari membre sunt si nu vede un motiv pentru care acest lucuru ar trebui schimbat. Sunt complet de acord ca este crucial pentru fiecare tara sa aiba un comisar european. Chiar daca acesta nu reprezinta tara sa, el este foarte folositor, pentru ca stie cum stau lucrurile pe plan intern. De asemenea, pentru publicul general este un confort psihic sa stie ca cineva din tara face parte din Comisie. Nu vad de ce nu pot exista 27, 28, 29 de comisari, cati este nevoie. Constructia europeana nu va fi ajutata, daca incepem sa eliminam comisari pe baza factorului de putere pe care il are fiecare tara , sustine ambasadorul. Suedia si Finlanda sunt singurele tari din UE care nu au impus restrictii pentru Romania si Bulgaria pe piata muncii. Aberg crede ca este un moment neprielnic ca tarile euroepne sa anunte acum ridicarea acestor restrictii. Din cauza crizei financiare mai toate tarile au probleme cu locurile de munca, cu somajul si cu disponibilizarile. A fost ghinoin ca decizia de a prelungi sau nu cu trei ani aceste restrictii a trebuit luata acum. Bineinteles, in Suedia si Finlanda oamenii nu se grabesc sa vina sa munceasca, dar este un avantaj politic sa nu avem aceste restrictii , a explicat oficialul sudez.Un alt element central al presedintiei suedeze a UE il va constitui pachetul climatic. UE trebuie sa vorbeasca in privinta pachetului climatic pe o singura voce. Polonia si alte tari, Italia poate, au anumite retineri. Cred ca odata cu presedintia noastra aceasta problema va putea fi rezolvata. In timpul presedintiei sudeze, in decembrie 2009, se va desfasura la Copenhaga o conferinta cruciala a ONU pe probleme de mediu , spune Mats Aberg. Acest moment va constitui prioritatea numarul unu pentru presedintia suedeza a UE. Sa ne prezentam acolo cu o singura voce si sa rezolvam problemele existente. Ajutam deja Franta sa pregateasca discutiile si pozitia UE. Pentru a ne putea pune de acord trebuie discutat pe termen lung cu toti partenerii europeni , puncteaza ambasadorul.Parteneriatul Estic va consolida relatia dintre UE si Republica Moldova Un alt aspect asupa caruia vom insista este implementarea procesului de cooperare regionala Parteneriatul Estic. Romania a ezitat in legatura cu acest proiect, pentru ca a parut ca acesta se suprapune cu Sinergia Marii Negre. Dar si presedintele Basescu, si ministrul de externe Lazar Comanescu au parut sa inteleaga faptul ca aceste doua initiative sunt complementare. Noi sustinem Sinergia, iar Parteneriatul Estic ajuta acest proiect. Noi asa vedem lucrurile , a explicat diplomatul suedez.In acest context, presedintia sudeza are in vedere organizarea la Bucuresi a unui unui seminar axat pe cooperare regionala. Avem un program pentru regiunea baltica si speram ca acesta va putea aduce beneficii si cooperarii in regiunea Marii Negre. Avem in plan un semniar sau conferinta chiar aici, la Bucuresti, chiar pe aceasta tema – cum putem sa interrelationam toate initiativele regionale pentru a obtine progrese reale si avantaje concertate , a explicat Aberg. De asemenea, presedintia sudeza va milita pentru extinderea UE. Am sustinut procesul de extindere si am sprijinit complet orice initiativa. Romania si Suedia privesc exact in aceeasi directie cand vine vorba de extindere. Ne dorim foarte tare ca ideea de extindere sa nu fie inabusita de criza financiara , a subliniat ambasadorul. Intrebat daca Republica Moldova poate fi inclusa in pachetul Balcanilor de Vest in ceea ce priveste extinderea, asa cum sugereaza presedintele Basescu, Aberg a raspuns hotarat ca nu. Tocmai din acest motiv am si lansat Parteneriatul Estic. Echipa din MAE roman pentru Republica Moldova este extraordinara si au reusit sa instaleze un climat optim in relatiile dintre Romania si Republica Moldova. Suedia sustine integrarea Republicii Moldova si ne bazam pe Romania ca partener in acest sens. Prin Parteneriatul Estic putem determina ca relatia dintre UE si Republica Moldova sa se consolideze, sa liberalizam pietele si sa rezolvam problema regimului de vize , a explicat ambasadorul Aberg, acreditat si la Chisinau.In privinta conflcitului transnistrean, Aberg considera ca fomatul de negociere cinci plus doi este singurul prin care se poate progresa. El a evidentiat insa o greseala a acestui format. Exista o tendinta de a cauta solutii fara a lua in considerare partea transnistreana. Nu putem ajunge la o solutie fara ei. Sunt deja de capul lor de 20 de ani aproape si nu spun ca e corect ce au facut, dar si-au dezvoltat o identitate. Acum trebuie sa existe, pe langa dialogul politic, si o comunicare cu publicul general. Am trait la Moscova pe timpuri grele si stiu cum e. Trebuie sa existe un dialog constructiv. Oricum, pana la alegerile de anul viitor nu se va mai realiza niciun progres , a subliniat Mats Aberg. Este evident ca planul Kozak nu este viabil pentru rezolvarea problemei. Eu cred ca trebuie mers pe ideea cresterii increderii reciproce a partanerilor de discutie. Aceasta este modalitatea prin care putem progresa si a ne putem apropia de o solutionare a conflictului inghetat , a conchis ambasadorul. Mats Aberg are o cariera de 39 de ani in diplomatie si a lucrat la Consiliul Europei, la OSCE, a pregatit tineri diplomati, a fost ambasador in Vietnam, consilier comercial la Moscova, insarcinat cu afaceri in Laos. La Bucuresti si-a inceput mandatul din septembrie 2006.