Ministrul de externe Cristian Diaconescu pleaca luni in Italia unde are de indeplinit o misiune dificila – sa calmeze spiritele si sa genereze un climat de trai normal pentru romanii de acolo, aratati colectiv cu degetul in urma unor incidente violente in care au fost implicati conationali.Ministrul Cristian Diaconescu se va deplasa luni in Italia, pentru a discuta cu omologul sau italian Franco Frattini despre relatiile bilaterale, despre mediul de afaceri romano-italian si despre problema emigrantilor romani din Italia. Misiunea lui Diaconescu pare foarte dificila in contextul in care in ultima vreme romanii se afla din nou in centrul atentiei autoritatilor si a presei din Italia, dupa o serie de acte violente ai caror protagonisti au fost, iar resentimentele italienilor se reflecta si in aparitia unor incidente cu caracter xenofob ale caror victime sunt cetateni romani nevinovati. “Obiectivele prioritare ale vizitei mele la Roma sunt comunitatea romaneasca din Italia si dezvoltarea relatiei bilaterale excelente care leaga cele doua tari, conform parteneriatului strategic dintre Romania si Italia. In ceea ce priveste comunitatea, voi avea in vedere atat protejarea drepturilor si a demnitatii celor peste un million de romani care traiesc in Italia, cat si sprijinirea autoritatilor italiene pentru combaterea infractiunilor cu autori romani. Subliniez inca o data ca aceste infractiuni reprezinta acte izolate si individuale, pentru care sanctiunea legala trebuie aplicata celor care le comit si nu intregii comunitati “, a declarat ministrul inaintea vizitei, intr-un comunicat de presa.Seful diplomatiei romane va avea o intrevedere cu omologul sau italian, urmata de o conferinta de presa care va avea loc in jurului orei locale 20.00 ( 21.00, ora Romaniei), la sediul Ministerului italian de Externe. Agenda convorbirilor va cuprinde si alte chestiuni de interes comun in plan european, regional si international, inclusiv aspecte legate de criza economica si financiara, dosarul energetic, Balcanii de Vest, vecinatatea estica, parteneriatul transatlantic, problematica de securitate. De asemenea, ministrul de externe se va intalni, in cadrul unei cine de lucru, cu o serie de parlamentari italieni din diverse partide politice, de la putere si din opozitie. Potrivit unor surse bine informate, ministrul ministrul a dorit sa aiba o intalnire cu parlamentari italieni pentru a putea discuta cu ei in mod direct despre situatia reala cu care se confrunta comunitatea romaneasca din Italia . Este o initiativa care vine in continuarea actiunilor intreprinse pana acum in interesul romanilor din Italia, a mai precizat sursa citata.Starea de spirit a opiniei publice din Italia in legatura cu romanii pare sa se inrautateasca pe zi ce trece, situatia in general pare sa degenereze, amintind tot mai mult de contextul ce a dus la o tensionare fara precedent a relatiilor romano-italiene in toamna anului 2007, dupa cazul Mailat, romanul de origine roma care a violat-o si ucis-o pe Giovanna Reggiani, sotia unui demnitar militar italian. Imaginea Romaniei a avut de suferit dupa cazul Mailat, iar MAE cheltuise la sfarsitul anului 2008 aproape un milion de euro pentru campania de diplomatie publica Piazza di Romania , desfasurata intre septembrie si octombrie in Roma, Milano si Torino. Printr-o serie de evenimente culturale si spectacol de piata, Ministerul de Externe a incercat sa le arate italienilor ca sunt mai multe lucruri care ii apropie de romani decat cele care ii despart. Mai concret, campania isi dorea sa alunge sentimentele negative instaurate in randul opiniei publice italiene ca urmare a faptelor infractionale comise de romani si sa promoveze o serie de asocieri pozitive fata de romani si Romania. Mai mult, a existat in acea perioada si un summit interguvernamental, care a prilejuit o intalnire intre premierul roman Calin Popescu-Tariceanu si Silvio Berlusconi, si a fost organizat si un summit de afaceri, pentru a promova relatiile comerciale bilaterale.Toate aceste actiuni par sa fi ramas, dupa trei luni, fara roade. Inceputul anului 2009 a fost marcat de un val de violuri si agresiuni comise de romani, fapte ce au reinflamat opinia publica din Peninsula. Tensiunile au inceput inca din primele zile ale lunii ianuarie, cand mai multi romani au fost arestati de carabinieri, fiind suspectati ca au violat o femeie de 21 de ani, la Guidonia, si ca l-au agresat pe partenerul acesteia. Apoi, in februarie, un roman de 31 de ani a fost arestat pentru agresarea sexuala a unei batrane oarbe in varsta de 83 de ani, la Albuzzano, langa Pavia. Cazul care a aprins scanteia este insa cel pentru care sunt suspectati alti doi romani, Isztoika Loyos Alexandru, de 20 de ani, si Karol Racz, de 36 de ani, care au fost arestati la Roma pentru ca au violat in Ziua de Sfantul Valentin o minora de 14 ani si l-au agresat pe prietenul ei. Mai mult, in acest weekend Italia a fost ingrozita de o crima oribila pentru care sunt suspectati tot doi romani. Georgeta Nichita, retinuta impreuna cu sotul sau, Andrei Gabriel Nichita, a marturisit, dupa mai multe ore in care a fost interogata, ca l-a ucis pe Giovanni Santini, italianul al carui cadavru a fost gasit intr-o valiza in apartamentul in care locuiau cei doi romani. Aparent, barbatul, administratorul blocului in care locuiau cei doi romani, a fost ucis pentru ca le-a cerut agresorilor sa isi achite restantele la intretinere si chirie, in valoare de 300-400 de euro.In aceste conditii, guvernul italian a luat o serie de masuri, mergand de la inasprirea legislatiei referitoare la pedepsirea violului si pana la organizarea de patrule cetatenesti sau indemnarea medicilor de a-si denunta pacientii care sunt imigranti ilegali.Miscarea de extrema dreapta Forza Nuova, care a organizat sambata o manifestatie, la Roma si in alte orase din Italia, desi nu s-a bucurat de o larga participare, a cerut expulzarea imediata a tuturor imigrantilor ilegali sau care au comis infractiuni in Italia sau in tara lor de origine si demolarea tuturor taberelor de romi. De la inceputul anului, mai multi romani au fost victimele unor agresiuni din partea extremistilor italieni pentru simplul motiv ca erau romani.Tot sambata, Partidul Identitatea Romaneasca, formatiune a romanilor din Italia, a recomandat ca statul roman sa trimita mai multi politisti pentru misiuni de intelligence la periferia marilor orase italiene, unde este concentrata delincventa, iar autoritatilor italiene sa se ocupe mai mult de primirea si integrarea cetatenilor romani. O alta propunere este ca imobilele dezafectate sa fie renovate de societati romanesti si inchiriate romanilor, la preturi accesibile. De asemenea, partidul a cerut impunerea de sanctiuni pentru jurnalistii italieni care adopta o pozitie rasista, in conditiile in care presei italiene i se atribuie o parte din vina de a fi inflamat spiritele. Semn al situatiei destul de grave, duminica a intervenit si Biserica romana din Italia. In cele 100 de parohii romane ortodoxe din Italia preotii au citit duminica, la sfarsitul liturghiei, doua mesaje prin care si-au manifestat intristarea si indignarea fata de faptul ca numele de roman este patat si calcat in picioare pentru greselile catorva conationali. Primul mesaj era adresat autoritatilor religioase si civile, iar celalalt a fost o scrisoare deschisa adresata Italiei, intitulata Cara Italia (Draga Italia) . Scrisoarea adresata simbolic Italiei este semnata de un roman obisnuit, care nu omoara si nu fura si care explica de ce pedepsele colective si furia nu rezolva nimic. Preotii au initiat o strangere de semnaturi pentru aceste scrisori, care vor fi trimise autoritatilor si vor fi date publicitatii.De altfel, insusi primarul Romei, Gianni Alemanno, un lider conservator candva cu un discurs foarte critic la adresa romanilor, a simtit nevoia sa avertizeze duminica, dupa valul de infractiuni comise de romani in Italia, ca orice generalizare este gresita, amintind ca si italienii se fac vinovati de numeroase agresiuni sexuale, dupa cum relateaza Il Messaggero. Relatia romano-italiana a mai intampinat probleme si in vara anului 2008, cand Roberto Maroni, ministrul italian de interne, a dispus efectuarea de recensaminte ale taberelor de romi si infiintarea unui fisier de date cu amprentele digitale ale romilor, inclusiv ale copiilor, fapt ce a suscitat proteste din partea organizatiilor pentru drepturile omului, dar si din partea Parlamentului European si a Consiliului Europei. Ministrul de externe de atunci, Lazar Comanescu, a trimis la 2 iulie 2008 o scrisoare adresata omologului sau Franco Frattini cu privire la masurile autoritatilor italiene legate de recenzarea rezidentilor din taberele de nomazi din regiunile Lazio, Lombardia si Campania. Frattini a raspuns dupa mai mult de doua saptamani la scrisoarea lui Comanescu dand asigurari ca actiunile Guvernului italian respecta dreptul comunitar. Oficialul italian sublinia in scrisoarea sa ca nu se doreste o catalogare sau crearea unei baze de date, ci un recensamant al rezidentilor din acele tabere, printre care figureaza si cetateni italieni si cetateni din tari extracomunitare, deseori lipsiti de documente de identitate.Ultima vizita a unui ministru de externe roman la Roma a fost cea a lui Lazar Comanescu, la inceputul lunii iunie 2008. Comanescu si omologul sau Fraco Frattini au stabilit atunci ca Italia si Romania sa organizeze periodic reuniuni la nivel inalt, dupa modelul reuniunilor dintre liderii de la Roma si cei ai altor tari membre UE.Ministrul roman recomandase atunci ca introducerea imigratiei ilegale in Codul Penal italian sa fie tratata cu prudenta, cerand respectarea normelor europene si evaluarea fiecarui caz in parte, pentru a nu viza o comunitate sau o etnie. O controversa intre Bucuresti si Roma a aparut in ultimele zile si in legatura cu un acord bilateral semnat in 2003. In weekendul trecut, ministrul italian de interne Roberto Maroni acuza Bucurestiul ca nu respecta acest acord bilateral semnat in 2003, care prevede ca Romania sa primeasca in inchisorile sale cetateni romani care savarsesc infractiuni in Italia. Consiliul Europei stabileste ca statele membre trebuie sa primeasca in inchisorile lor cetatenii lor inchisi in alte state, cu acordul detinutului sau in baza unui acord bilateral. Cel dintre Italia si Romania dateaza din 2003, dar ei (romanii – n.red.) nu l-au aplicat niciodata, in pofida sustinerii noastre pentru aderarea lor la Uniunea Europeana , a spus Maroni intr-un interviu acordat saptamanalului italian Panorama. Romania nu are a-si reprosa nimic in ceea ce priveste respectarea unui acord bilateral cu Italia in care sunt prevazute conditiile in care pot fi repatriati cetateni condamnati in Italia, dar este vorba despre discutii de la caz la caz, a replicat vineri ministrul de externe Cristian Diaconescu la Realitatea FM. Seful diplomatiei a precizat ca nu este vorba despre o repatriere automata a cetatenilor romani, ci despre discutii de la caz la caz. Pentru ca este vorba si de o hotarare judecatoreasca in Romania , a subliniat ministrul. Tocmai de aici pare-se ca a aparut problema , a adaugat el. In acest moment autoritatile italiene ar dori sa trimita in Romania oameni suspectati de savarsirea unor infractiuni , a explicat Diaconescu.Contextul vizitei de luni a lui Diaconescu a fost complicat si de declaratiile consulului roman la Torino, Iulia Buje, care a afirmat ca actualul ministru de interne Roberto Maroni a intervenit personal in urma cu cativa ani pentru reglementarea situatiei a trei romani care lucrau pentru el, printre care o menajera. Acuzarea publica a unui demnitar italian de catre un membru al corpului diplomatic roman a fost considerata de unii observatori drept o gafa, iar consulul a fost chemat de urgenta la Bucuresti pentru a da explicatii. Maroni a declarat, prin intermediul purtatorului sau de cuvant, ca va recurge la justitie ca reactie la acuzatiile ce i-au fost aduse de consulul Romaniei la Torino, Iulia Buje, si sustine ca informatiile ar fi in intregime inventate . Singurul element pozitiv pe care poate miza ministrul roman, in cadrul vizitei de luni, este relatia economica fructuoasa dintre cele doua tari. Schimbul economic dintre Italia si Romania a trecut, in 2007, de 11,5 miliarde de euro, plasand Italia pe locul al doilea intre partenerii comerciali ai Romaniei la nivel mondial – dupa ce a fost pe locul intai timp de 11 ani. In privinta numarul companiilor din Romania care au capital italian partial sau total, exista peste 25.000 de astfel de companii, iar in Italia exista 16.000 de companii romanesti. Capitalul italian investit in Romania atinge 850 de milioane de euro, iar in tara opereaza opt banci avand capital italian. Totusi, ministrul roman de externe nu pare sa plece foarte optimist in vizita sa din Italia. El declara recent la Radio Romania Actualitati ca retorica agresiva si xenofoba din Italia nu se va schimba prea curand. Din pacate, nu cred ca suntem in momentul in care putem spune ca lucrurile se vor schimba dramatic in Italia, pentru ca acolo exista o anumita atitudine la nivelul clasei politice, la nivelul Guvernului, pe care eu nu pot sa mi-o explic , a declarat ministrul Cristian Diaconescu. Vreau sa spun foarte clar ca incidentele ce se produc in intreaga Europa in legatura cu o serie de cetateni din diverse state sunt in egala masura regretabile si absolut necesar a fi sanctionate imediat si cu proportionalitatea pedepsei asa cum justitia o hotaraste, dar, totodata, mi se par regretabile atitudinile, inclusiv de la nivel guvernamental, mai ales ale autoritatilor de la Roma, prin care, printr-o retorica extrem de agresiva si extrem de provocatoare, practic, se incita la xenofobie. Vreau sa va spun foarte clar ca acest comportament nu este un comportament european , a subliniat seful diplomatiei romane.Aceste declaratii au fost preluate de intreaga presa din Peninsula, iar Ministerul italian de Externe l-a contactat pe ambasadorul roman in Italia, Razvan Rusu, pentru a-si exprima surprinderea autoritatilor italiene fata de aceste afirmatii. Ulterior, seful diplomatiei si-a nuantat discursul. Intrebat vineri, la Realitatea FM, daca isi mentine declaratia potrivit careia autoritatile italiene au adoptat o retorica agresiva incitand la xenofobie , seful diplomatiei a tinut sa faca precizarea ca nu a acuzat nicio autoritate ca ar fi xenofoba. Sunt declaratii care, da, au generat – si se vede cu ochiul liber acest lucru – o atitudine generalizatoare negativa in legatura cu o comunitate, comunitatea romaneasca, a doua numeric din Italia. Dar, repet, sunt declaratii ale unor politicieni care au pus intr-o situatie dificila, nedorita, cred, la nivelul mecanismelor politice din cele doua tari, pe cetatenii europeni, atat romani, cat si italieni , a spus Cristian Diaconescu. El a adaugat ca sunt deja zeci de politisti romani care lucreaza in conditii normale cu colegii lor din Italia. Dar legea din Italia o adopta si o aplica institutiile italiene , a punctat seful diplomatiei.