Guvernul isi angajeaza, luni, raspunderea pe cele doua Coduri – penal si civil, premierul fiind asteptat in Parlament incepand cu ora 16.00, iar deputatii si senatorii avand trei zile la dispozitie pentru a depune o motiune de cenzura.Este pentru prima oara cand Guvernul Boc recurge la varianta angajarii raspunderii pe proiecte legislative, acest demers starnind, din momentul in care a fost prezentat ca si solutie de adoptare mai rapida pentru Coduri, reactii negative atat din partea unor parlamentari, chiar membri ai partidelor aflate la guvernare, cat si a societatii civile. Mai mult, masura Guvernului ar putea fi intampinata de o motiune de cenzura, liderii opozitiei manifestandu-si intentia de a recurge la un asemenea gest. Liberalii sustin ca experienta guvernamentala a PNL a demonstrat ca metoda angajarii raspunderii pe proiecte legislative este gresita, cu referire la pachetul pe reforma justitiei, asumat de Cabinetul Tariceanu in 2005.Pe de alta parte, au existat si reprezentanti ai PSD care au privit cu reticenta procedeul angajarii raspunderii Guvernului pe cele doua Coduri, mai ales in contextul in care raportul Comisiei Europene cu privire la Romania ar putea fi amanat pana in septembrie, iar argumentul urgentei adoptarii pachetului legislativ nu se mai justifica.O ordonanta de urgenta controversata, adoptata la inceputul lunii iunie, a starnit noi reactii defavorabile asumarii guvernamentale pe Coduri. Potrivit unui comunicat al CRJ transmis la momentul respectiv, Guvernul ar dori, prin reglementarile OUG 61, sa scape basma curata incercand fentarea legii in materia elaborarii, promovarii si angajarii raspunderii in fata Parlamentului in materia proiectelor de Cod civil si Cod penal prin modificare, respectiv abrogarea unor texte de lege incomode .Varianta angajarii raspunderii guvernamentale pentru pachetul legislativ ce vizeaza Codurile a fost lansata, ca si varianta provizorie , de presedintele Traian Basescu, la sedinta de bilant a CSM de la inceputul anului, subiectul suscitand apoi repetate discutii in interiorul coalitiei de guvernare.Premierul Emil Boc a sustinut, la finalul sedintei de Guvern din 10 iunie, ca Guvernul a decis sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului asupra celor doua acte normative menite sa modernizeze legislatia romaneasca si a remis Parlamentului doua scrisori in acest sens, vizand Codul penal, respectiv Codul civil.Conducerea Parlamentului a decis lunea trecuta ca asumarea raspunderii Guvernului pe Codul Penal si pe Codul civil, in forma rezultata din dezbaterile din Comisia speciala, sa aiba loc in data de 22 iunie, pentru preluarea amendamentelor urmand a fi organizata o sedinta de Guvern. Luni (22 iunie-n.r.), in sedinta comuna Senat-Camera Deputatilor, in prezenta primului-ministru, acesta, in numele Guvernului, isi va asuma raspunderea separat in doua sedinte consecutive orele 16.00 si orele 17.00 pe cele doua proiecte de lege privind Codul civil si Codul penal , a explicat chestorul Senatului, Ioan Chelaru.Totodata, pana pe 18 iunie, parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente pe cele doua proiecte legislative. Amendamentele parlamentarilor vor fi analizate luni dimineata intr-o sedinta a reprezentantilor Ministerului Justitiei, iar Guvernul va adopta forma finala a Codurilor in urma unei sedinte, la ora 13.00.Parlamentarii au depus 32 de amendamente pentru Codul Penal si Codul Civil In afara de PNL, toate formatiunile politice parlamentare au depus in total 32 de amendamente, modificand atat aspecte de forma, cat si de fond ale unora din cele 3.110 articole ale celor doua Coduri juridice, pe care Guvernul isi va asuma luni raspunderea.In cazul Codului penal, care are 446 de articole, au fost transmise Guvernului 10 amendamente, iar la unele din cele 2.664 de articole ale Codului civil au fost aduse 22 de amendamente. Cinci senatori de la PDL, PSD si UDMR au depus un amendament la proiectul de Cod Penal, prin care stabilesc abrogarea la 1 septembrie 2009 a Codului elaborat in 2004 de Rodica Stanoiu, pentru a solutiona astfel eventualul conflict de temporalitate generat de intrarea in vigoare a acestei legi, care a fost prorogata de mai multe ori.La Codul penal, un deputat PSD a depus amendamente la articolele celui in vigoare, nu la varianta pentru asumare. Deputatul PSD, Eugen Nicolicea a facut 5 amendamente, o parte dintre acestea privind aspectele de forma, prin mentinerea unor sintagme din actualul Cod penal aflat in vigoare, cu argumentul ca sunt mai precise. Pe de alta parte, Nicolicea propune modificarea articolului 290 din Codul penal, care priveste Darea de mita , cu scopul de a se confisca banii, valorile sau orice alte bunuri date inainte de denunt . In caz contrar, mita data ani de zile se inapoiaza mituitorului , sustine Nicolicea. Astfel, el modifica aliniatul 5, care reglementeaza inapoierea bunurilor oferite drept mita de catre cei exceptati de la pedeapsa, adica, cei care au dat mita fiind constransi prin orice mijloace de catre cel care a luat mita , precum si cei care au denuntat fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat de privire la aceasta.In aceeasi idee, o alta modificare propusa de Nicolicea vizeaza articolul 292 din proiectul de Cod penal, privitor la Cumpararea de influenta astfel incat bunurile se restituie daca au fost date dupa denuntul mentionat, in timp ce forma actuala ofera posibilitatea restituirii bunurilor chiar daca acestea au fost oferite inaintea denuntului.Un alt amendament al social-democratului propune modificarea articolului 6 din Codul Penal, cel privind aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei . In forma actuala, articolul prevede ca, daca infractiunea depaseste maximul special prevazut de legea noua, atunci sanctiunea se reduce la acest maxim. Daca ai fost condamnat la jumatate din maximul prevazut de legea veche, este normal ca daca acel maxim se reduce de catre legea noua, pedeapsa trebuie sa fie jumatate din maximul prevazut de legea noua , explica Nicolicea ratiunea amendamentului. Deputatul sustine ca aceasta posibilitate exista in Codul de procedura penala actual si trebuie preluata .Presedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Grebla, a propus amendarea, in sensul eliminarii, a trei articole din proiectul de Cod penal, respectiv articolul 80 (Conditiile renuntarii la aplicarea pedepsei), articolul 81 (Avertismentul) si articolul 82 (Efectele renuntarii la aplicarea pedepsei). Senatorul PSD, Toni Grebla, sustine ca si la dezbaterea Codului Penal a propus renuntarea la aplicarea pedepsei, intrucat am apreciat ca, si in cazul inexistentei acestei sectiuni, se realizeaza o individualizare corespunzatoare a pedepselor, in functie de gravitatea infractiunii savarsite, periculozitatea infractorului si comportamentul ulterior al acestuia, pe o anumita perioada de timp .Grebla mentioneaza ca, in Capitolul V al Codului Penal, sunt prevazute criteriile generale de individualizare a pedepselor, circumstantele atenuante, agravante, reglementarea institutiei amanarii aplicarii pedepsei – prin care infractorului nu i se mai aplica pedeapsa si nu este supus niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea savarsita, daca nu a savarsit din nou o infractiune pana la expirarea termenului de supraveghere nu s-a dispus revocarea amanarii si nu s-a descoperit o cauza de anulare .In ce priveste Codul civil, secretarul Camerei Deputatilor, Sever Voinescu(PDL), a inaintat Guvernului 14 amendamente. Democrat-liberalul propune ca, in momentul in care este formulata o actiune in raspundere impotriva directorilor, membri ai unei persoane juridice, acestia sa fie suspendati de drept din functie pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti , indiferent daca respectivii directori sunt angajati in baza unui alt contract decat cel individual de munca sau nu.Un alt aspect vizat de Voinescu priveste publicitatea conventiei matrimoniale, in cadrul careia propune ca, in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul de casatorie, notarul sa expedieze din oficiu la Registrul National Notarial al Bunurilor Matrimoniale un exemplar al conventiei.In aspectele privitoare la deschiderea mostenirii , Voinescu a cerut ca, in conditiile in care mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului , dovada acestui dominciliu sa se poata realiza si prin alte mijloace de proba decat certificatul de deces sau hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva .In ce priveste libertatea formei , deputatul PDL a cerut modificarea si reformularea articolului 1178 din Codul civil astfel: daca prin lege nu se prevede altfel, nicio formalitate nu este ceruta pentru incheierea valabila a contractului . In forma initiala articolul prevedea: contractul se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, capabile de a contracta, daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila . Voinescu motiveaza ca aceasta modificare a fost solicitata de Consiliul Legislativ si presedintele Sectiei de drept privat.De asemenea, Voinescu introduce posibilitatea ca, prin lege sau prin contract, sa se tina seama de greutatea ambalajului la determinarea pretului unui bun in functie de greutatea sa. Totodata, democrat – liberalul propune eliminarea aliniatului 2 din articolul 1667 care reglementeaza cheltuielile predarii si a transportului de bunuri. Astfel, aliniatul in cauza preciza ca existenta unei clauze prin care vanzatorul ia asupra sa cheltuielile transportului si asigurarii nu modifica regula la de la aliniatul 1 , respectiv ca cel care are calitatea de cumparator sa suporte financiar transportul bunurilor.Unul dintre amendamentele la proiectul de Cod civil depuse de Sever Voinescu vizeaza termenul de prescriptie a contului curent. Democrat-liberalul propune modificarea alineatului 2190, apreciind ca, in forma actuala, acesta instituie un termen special de prescriptie la inchiderea contului curent, fata de termenul general de 5 ani. Potrivit amendamentului, dreptul la actiunea in restituirea soldului creditor rezultat la inchiderea contului curent se prescrie in termen in termen de cinci ani de la data inchiderii contului curent .Democrat-liberalul Sever Voinescu a depus un amendament si la articolul 2386 din capitolul intitulat Contractul de cont curent al proiectului de Cod civil, prin care introduce o categorie suplimentara de beneficiari ai ipotecii legale: beneficiaza de ipoteca legala arhitectii, antreprenorii, lucratorii si furnizorii de materiale care au convenit cu proprietarul sa edifice, sa reconstruiasca sau sa repare un imobil, asupra imobilului, pentru garantarea sumelor datorate acestora, insa numai in limita sporului de valoare realizat . Voinescu motiveaza propunerea aratand ca acest caz de ipoteca legala este mentionat deja la articolul 1869, insa conditiile de inscriere lipsesc din art 2386 dintr-o regretabila eroare .Senatorul UDMR, Attila Cseke, a trimis la randul sau 8 amendamente la proiectul de Cod civil. Unul dintre acestea se refera la eliminarea institutiei Logodnei , pe motiv ca institutia casatoriei ramane singura forma juridica de intemeiere a unei familii, logodna neaducand nimic in plus in vederea incheierii casatoriei . Totodata, acesta mai arata in motivarea amendamentului ca dreptul de despagubire pentru eventuale prejudicii suferite prin ruperea logodnei ar duce la un val de procese .Alte amendamente ale senatorului la proiectul de Cod civil se refera la eliminarea din atributiile notarilor a celor legate de desfacerea casatoriilor. Astfel, constatarea desfacerii casatoriei, precum si eliberarea certificatului de divort ar putea fi facuta, conform amendamentelor lui Cseke, doar de ofiterul de stare civila, nu si de notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. Aceste amendamente ale senatorului UDMR sunt motivate prin faptul ca „posibilitatea desfacerii casatoriei de catre notarul public nu se justifica avand in vedere necesitatea asigurarii simetriei juridice intre incheierea casatoriei si desfacerea acesteia, notarul neavand nicio implicare, potrivit proiectului, la incheierea casatoriei”.Tot in domeniul casatoriilor, Attila Cseke propune ca obligatia de intretinere in urma divortului sa inceteze doar prin recasatorirea celui indreptatit, nu si in cazul in care este notoriu ca acesta traieste in stare de concubinaj , motivand ca aceasta stare de concubinaj nu este definita in Codul civil.Foto: Mondo News