La un an de la proclamarea independentei, Kosovo se confrunta cu provocari considerabile, cum ar fi profunda divizare etnica a societatii si dezvoltarea unei economii precare, dar liderii de la Pristina continua sa-si afiseze optimismul, relateaza AFP.Anul care s-a scurs de la 17 februarie 2008, data proclamarii independentei, a fost un an de totala reusita , a declarat pentru AFP premierul kosovar Hashim Thaci. Reamintind ca a fost adoptata o Constitutie, iar independenta a fost recunoscuta in lume de 54 de tari, Thaci a subliniat angajamentul sau de a construi un Kosovo democratic si o societate multietnica , declarandu-se convins ca tanarul stat va face parte in curand din Fondul Monetar International si Banca Mondiala.La un an de la declararea independentei Kosovo, Belgradul ramane insa la fel de ferm pe pozitii si respinge total recunoasterea ei, cu atat mai mult cu cat Serbia isi pune multe sperante in opinia Curtii Internationale de Justitie (CIJ) unde a contestat legalitatea proclamarii independentei de catre Pristina. Pentru Belgrad, Kosovo ramane provincia sa din sud.Initiativa Serbiei in fata CIJ a aruncat cu siguranta o umbra asupra proclamarii independentei Kosovo, considera Peter Palmer, reprezentant in Kosovo al centrului International Crisis Group. Insa – a adaugat el – nu cred ca se asteapta cu adevarat cineva ca Serbia sa recunoasca foarte rapid independenta Kosovo .Peter Palmer, dar si alti experti considera ca refuzul sarbilor din Kosovo de a recunoaste autoritatile albaneze de la Pristina constituie una dintre principalele provocari ce ii asteapta pe liderii kosovari. In Kosovo sunt circa 100.000 de sarbi dintr-o populatie totala estimata la doua milioane de locuitori. Sarbii sunt majoritari in nord, dar locuiesc si in enclave dispersate in teritoriul kosovar. Ei nu vor sa aiba nicio legatura cu autoritatile de la Pristina, folosindu-se mai degraba de serviciile unor structuri administrative paralele instituite de Belgrad in zonele sarbe. Peter Palmer nu vede o iesire din aceasta situatie intr-un viitor apropiat , chiar daca, pe termen lung, in mod normal, Serbia va trebui sa faca fata realitatii reprezentate de independenta Kosovo. Iar aceasta este valabil si pentru sarbii din Kosovo , adauga expertul.Pana atunci, sarbii din Kosovo, care considera in continuare Serbia ca fiind tara lor, se straduiesc sa se adapteze la ceea ce poate fi traiul intr-o tara careia nu i se recunoaste independenta. Milanka Stankovici locuieste la Slivovo, un sat sarb izolat, aflat la 25 de kilometri est de Pristina. Ea a explicat pentru AFP cum nu recurg, impreuna cu ceilalti consateni, la serviciile medicale ale kosovarilor albanezi, preferand sa mearga in enclava sarba Graceanita, din centrul Kosovo, unde sunt asigurate mai multe servicii zilnic. Un vehicul vine si ne ia, dar numai luni si vineri, ne duce la Graceantia unde poti consulta un medic sau sa-ti faci diverse treburi , a declarat Milanka. Ma rog pentru ca niciunul dintre copiii mei sa nu se imbolnaveasca in celelalte zile sau in cursul noptii, pentru ca ma intreb cum am putea sa mergem la Graceanita , a marturisit Milanka.Economia, una dintre cele mai precare din Europa, cu o rata a somajului de 45 pana la 50% din populatia activa, reprezinta o provocare de prima marime pentru Pristina. Potrivit Bancii Mondiale, aproape 50% din populatia activa traieste in saracie, cu 1,5 euro pe zi, iar in fiecare an 30.000 de tineri intra pe piata muncii.Un reputat analist kosovar, Ramush Tahiri, critica faptul ca autoritatile nu au acordat suficienta atentie dezvoltarii economiei. Este imperativ sa fie incepute reforme economice consecvente si sa fie atrasi investitorii straini. Intram intr-o perioada in care revendicarile sociale pot sa depaseasca lejer ca importanta considerentele politice , avertizeaza Tahiri.