Adrian Vilau nu a fost declarat colaborator al Securitatii pentru ca informatiile pe care le-a oferit despre colegii sai nu au vizat incalcarea dreptului la viata privata al acestora, dreptul la libera exprimare si libertatea opiniilor, motiveaza magistratii Tribunalului Bucuresti.Judecatorii noteaza, in motivarea deciziei prin care au constatat ca Vilau nu a fost colaborator al fostei Securitati, ca „prin aceste inscrisuri denumite de parat note informative, instanta retine ca acestea nu au vizat incalcarea dreptului la viata privata a acestora si dreptul la libera exprimare si libertatea opiniilor. Astfel, informatiile priveau activitati si atitudini ale unor persoane care povesteau evenimente din viata lor, relatau atitudini, sentimente si opinii, care insa nu aveau legatura cu regimul totalitar comunist”.Mai mult, instanta arata ca Vilau „dadea asigurari”, in notele de la Securitate, ca persoanele despre care dadea informatii nu vor ramane in strainatate daca vor primi pasaport.Totodata, magistratii considera ca „reclamantul (n.r.- CNSAS) avea obligatia sa administreze probatorii complete care sa nu lase umbre de indoiala asupra persoanei in privinta careia s-a indreptat cu actiunea in constatare (n.r. – Adrian Vilau)”.Pe de alta parte, judecatorii Tribunalului Bucuresti noteaza in motivare ca Vilau a primit, in 2000, o decizie de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, prin care s-a stabilit ca nu a facut politie politica, iar in 2006 CNSAS a mai primit „actele depuse la acest dosar”, insa nu a emis o alta decizie prin care sa arate ca Vilau a colaborat cu fosta Securitate.Tot in motivare, magistratii noteaza ca, din analiza dosarului, rezulta ca Adrian Vilau a fost recrutat de Securitate pe 28 februarie 1984, cand a semnat un angajament si a fost de acord sa sprijine organele Securitatii „in vederea cunoasterii si prevenirii savarsirii unor infractiuni sau altor manifestari antisociale”. Mai mult, magistratii noteaza ca Vilau a dat note informative timp de 4 ani sub numele conspirative Ion Popescu, Tudor Costea, Ion Guta si Cameleonu despre Dan Pitpiac, Mariana Rosu, Daniela Popa, Alexandru Razvan si Emil Hollinger.In noiembrie 2008, Tribunalul Bucuresti a respins ca neintemeiata actiunea facuta de CNSAS pentru atestarea calitatii de colaborator a fostului candidat al Uniunii Populare Social-Crestine la Primaria Municipiului Bucuresti, Adrian Vilau, care si-a recunoscut legaturile cu fosta securitate.Reprezentantii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii au declarat ca vor ataca cu recurs decizia instantei, dupa ce se va comunica motivarea deciziei Tribunalului.Colegiul CNSAS a decis, in iunie 2008, sa trimita Tribunalului Bucuresti o nota de constatare a colaborarii cu Securitatea a lui Adrian Vilau, fost candidat la alegerile din vara lui 2008 pentru Primaria Bucuresti din partea UPSC, partid fondat de Ioan Talpes.Adrian Vilau a fost deputat in legislaturile 1990-1992, 1992-1996 si 1996-2000 din partea fostului FSN, apoi din partea Partidului Democrat. Vilau a fost exclus din PD in 1999, din cauza acuzatiilor potrivit carora a colaborat cu securitatea si a unor articole de presa in acest sens. La aceea vreme el era proaspat numit presedinte al comisiei parlamentare de control al SIE.In 2006, Vilau si-a recunoscut trecutul si a facut publice detalii din dosarul sau de Securitate. El a sustinut ca a fost racolat in anul 1984 si ar fi trebuit sa dea informatii despre studentii straini aflati la aceeasi facultate cu el. Vilau a spus ca a acceptat colaborarea deoarece, in acelasi an, avusese loc, la Bucuresti, un atentat asupra unui inalt demnitar palestinian, in contextul in care majoritatea studentilor straini din facultatea la care studia el erau palestinieni. Tot in 2006, Vilau a spus ca din cauza dosarului sau a fost santajat inainte de a fi exclus din PD.