POSTUL PASTELUI sau Postul Mare incepe pe 18 martie si se incheie pe 5 mai, este cel mai lung de peste an, de 40 de zile. Este oranduit pentru pregatirea sufletului inainte de botezul la Paste, in vederea intampinarii cum se cuvine a invierii Domnului.
„Este vorba de o postire a intregii fiinte, nu numai materiala ci si spirituala. Aceasta inseamna o transformare a noastra din oameni care sunt obisnuiti cu un mod de viata pacatos, in oameni care prin infranare, rugaciune, milostenie, pocainta, dobandesc gandirea lui Hristos, folosind gandurile, cuvintele si faptele ca manifestari ale prezentei iubirii milostive si smerite a lui Hristos in viata noastra. Postul nu este o infometare, ci este o schimbare a hranei dand prioritate hranei duhovnicesti fata de hrana materiala. Postul care nu este insotit de rugaciune nu este o lucrare duhovniceasca, ci doar un exercitiu de a cultiva estetic corpul sau din punct de vedere igienic si medical. De ce? Pentru ca rugaciunea este hrana principala a postitorului. Cine se infraneaza de la cele materiale trebuie sa sporeasca rugaciunea si sa intensifice hrana spirituala prin citirea Sfintelor Scripturi, prin spovedanie si impartasanie mai deasa si prin savarsirea faptelor de milostenie in mod mai intens”, a spus astazi, la Sfanta Liturghie, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, potrivit site-ului Patriarhiei Romane.
La capitolul traditii si obiceiuri, inca se mai pastreaza ritualul ca, inainte de Postul Pastelui, toate rufele sa fie spalate, iar vasele trebuie sa fie oparite. Tot in aceasta perioada se spune ca nu este bine sa se faca nunti. in a cincea saptamana de post, incep Deniile, data la care incepe curatenia de primavara.
POSTUL PASTELUI, cel mai aspru dintre cele patru posturi: ce ai voie si ce nu ai voie sa faciConform traditiei stabilite cu timpul in Biserica, in cursul Postului Mare se posteste astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamana I) se recomanda, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pana spre seara, cand se poate manca putina paine si bea apa; la fel in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vinerea si sambata) din Saptamana Patimilor.
Miercuri se ajuneaza pana seara (odinioara, pana dupa savarsirea Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite), cand se mananca paine si legume fierte fara untdelemn. in tot restul postului, in primele cinci zile din saptamana (luni-vineri inclusiv), se mananca uscat o singura data pe zi (seara), iar sambata si duminica, de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin. Se dezleaga, de asemenea, la vin si untdelemn (in orice zi a saptamanii ar cadea), de sarbatorile Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie), Sfintii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, inainte si dupa serbarea Buneivestiri (24 si 26 martie), precum si in ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie), iar dupa unii si in Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) si in Duminica Floriilor, se dezleaga si la peste (cand insa Bunavestire cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga numai la untdelemn si vin, iar cand cade in vinerea sau sambata acestei saptamani, se dezleaga numai la vin).
Odinioara, chiar si legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit postului Paresimilor, interzicand toate petrecerile, jocurile si spectacolele din acest timp. Postul de alimente este insa fara efect daca nu este insotit de milostenie, bunatate, iubire, rabdare si respect, spune purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Stoica.