Proiectele de modificare a Statutului parlamentarului referitoare la chiriasi si la pensii in sistemul public au fost clasate, iar o alta propunere, care recontureaza caracterul special al pensiilor parlamentarilor, nu este de gasit pe site-ul oficial, desi se fac referiri la aceasta in stenograme.Conducerea noului Parlament a decis intreruperea procedurii legislative pentru o serie de propuneri care modificau Statutul senatorilor si deputatilor, in sensul alinierii pensiilor parlamentarilor la Legea 19 privind sistemul public de pensionare si a neacordarii de bani de chirie celor care detin imobile in Capitala. Pe de alta parte, s-a pastrat un proiect menit sa clarifice actualul sistem de calcul al pensiilor, proiect ce s-ar fi dorit sa treaca de Parlament inainte de noiembrie 2008, dar a carui oportunitate de a fi promovat a fost reconsiderata. Proiectul nu apare pe traseul legislativ al site-ului Parlamentului, dar, din stenogramele de la sfarsitul anului trecut, rezulta ca are raport finalizat si asteapta inscrierea pe ordinea de zi.Propunerile legislative referitoare la chirii si pensii in baza Legii 19/2000 au fost clasate Potrivit unei note cu privire la initiativele legislative inregistrate in Parlament, aprobate in sedinta Birourilor Permanente reunite din 9 februarie, o serie de propuneri legislative cu raport, neinscrise pe ordinea de zi comuna a camerelor si care privesc modificarea Statutului senatorilor si deputatilor, nu-si mai continua procedura in noul Parlament.Printre aceste proiecte se afla inclusiv cel al parlamentarului PDL Cristian Radulescu, depus in noiembrie 2008, care cuprinde reguli ce supun regimul pensiilor parlamentarilor prevederilor Legii 19/2000, fara niciun fel de exceptie . Propunerea lui Radulescu a fost inaintata ca replica la decizia conducerile celor doua Camere ale Legislativului, din 24 septembrie 2008, de modificare a normelor privind modul de aplicare a prevederilor referitoare la calculul pensiilor din Statutul parlamentarilor prin hotarare, care nu putea fi atacata.La sfarsitul lunii septembrie, parlamentarii au decis ca pensia de senator si deputat nu se mai calculeaza in functie de indemnizatia de baza medie lunara din ultimele 12 luni de mandat ale unui parlamentar in activitate, ci in functie de indemnizatia bruta lunara din ultima luna de mandat a unui senator sau deputat aflat in activitate, corespunzator functiei detinute in perioada de exercitare a mandatului. Decizia a starnit reactii publice, astfel ca s-au promis, din partea formatiunilor politice aflate in acel moment in opozitie, proiecte legislative prin care sa se reglementeze aceasta situatie. Singurul depus a fost cel al democrat-liberalului Cristian Radulescu, care, in numele principiului constitutional al nediscriminarii, a eliminat din Statutul parlamentarilor corelarile dintre modalitatea de calcul pentru pensiile magistratilor si cele ale deputatilor si senatorilor. Daca s-ar fi adoptat, pensiile parlamentarilor ar fi fost calculate nu dupa legi speciale, cum se intampla in prezent, ci dupa Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensionare.Propunerea legislativa a lui Radulescu a fost insa clasata, cu toate ca presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a anuntat, pe 21 ianuarie, ca grupul parlamentar al PDL a decis sa sustina un proiect prin care pensia parlamentarilor sa fie calculata dupa sistemul public de pensii. Ea a amintit atunci ca un parlamentar democrat-liberal a depus, din legislatura trecuta, o propunere pe acest subiect, care nu a intrat insa pe ordinea de zi a comisiei de resort, deci nici a plenului. Dar este o decizie a grupului PDL ca, imediat la inceputul sesiunii parlamentare, el sa fie depus si pensiile parlamentarilor sa fie calculate in acelasi regim al sistemului public de pensii , a afirmat Anastase. Intre timp, proiectul lui Radulescu a fost clasat, dupa ce primise avizul Consiliului Legislativ, insa, pana in acest moment, nu s-a depus o alta initiativa care sa-l inlocuiasca.Si alte propuneri legislative de modificare a Statutului parlamentarilor si-au incheiat procedura legislativa, desi au fost generate de reactiile publice la anumite prevederi speciale pentru parlamentari. In aceasta situatie se afla trei proiecte care au fost depuse in 2007, pe fondul scandalului parlamentarilor chiriasi. La acea data, deputatul Cozmin Gusa a preluat informatii din presa si a sesizat conducerea Camerei Deputatilor in legatura cu faptul ca mai multi colegi au incasat bani de chirie, desi detin imobile in Capitala. In prezent, statutul deputatilor si senatorilor prevede ca pot incasa banii de chirie acei parlamentari care nu au domiciliul in Capitala, fara sa mentioneze nimic despre situatia celor care, desi in acte figureaza cu domiciliul in alta localitate, au proprietati in Bucuresti.Pentru clarificare, au intervenit legislativ deputatii Dan Motreanu (PNL) – unul dintre cei implicati in scandal, precum si Cozmin Gusa si Lavinia Sandru. Prevederile celor doua proiecte au fost insa preluate in propunerea lui Titu Gheorghiof (PNL) si Karoly Kerekes (UDMR), care includea si alte referiri la activitatea parlamentarilor. Legea Gheorghiof – Kerekes, care a primit un raport, stipuleaza ca deputatilor si senatorilor care nu au domiciliul in Bucuresti si nu detin in acesta localitate un imobil cu destinatia de locuinta, pe care sa o poata folosi ca atare, li se asigura pe durata mandatului cazare gratuita. Deputatii si senatorii care nu beneficiaza de cazare gratuita primesc, pe baza de declaratie pe propria raspundere, o indemnizatie de cazare in cuantum de 70% din tariful minim perceput de unitatile care practica servicii hoteliere Camerei si Senatului.Proiectele amintite au putut fi clasate in baza articolul 63, alineatul 5 din Constitutie, care prevede ca proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in noul Parlament. Totusi, initiativele prezentate anterior ar fi putut sa fie inscrise pe ordinea de zi, daca nu s-ar fi cerut retrimiterea lor la Comisie, desi chestiunile de principiu fusesera clarificate.Propunere legislativa pentru pensionarea anticipata a parlamentarilor, pregatita sa intre in plen Pe de alta parte, o alta propunere legislativa, inregistrata in septembrie 2008, al carei traseu nu poate fi accesat pe site-urile celor doua camere, care reglementeaza pensionarea anticipata si pensia de urmas pentru parlamentari, a primit deja raport favorabil. Proiectul, initiat de deputatul PNL Ioan Timis, rescrie unele prevederi ale actualului Statut in privinta pensionarii si adauga unele noi.Deputatul PNL preia, pentru corelare legislativa, unele prevederi din Statutul magistratilor si din legislatia in vigoare in domeniul pensiilor, fara insa a elimina caracterul de reglementare speciala a categoriei parlamentarilor. Proiectul prevede ca, la implinirea varstei de 63 de ani si a unui stagiu de cotizare sau, dupa caz, a unei vechimi in serviciu de 30 de ani, deputatii si senatorii care au detinut cel putin trei mandate de parlamentar, beneficiaza de pensie de serviciu in cuantum de 80% din indemnizatia lunara de baza avuta la data incetarii ultimului mandat. Pentru cei care au detinut doua sau un mandat, cuantumul se diminueaza cu 20%, respectiv 40%.Deputatii si senatorii al caror mandat s-a derulat si a expirat in perioada 1990-2004 beneficiaza de aceleasi prevederi, cu mentiunea ca, in acest caz, baza de calcul a pensiei este indemnizatia lunara de baza a unui deputat sau senator aflat in exercitiul mandatului.Timis reglementeaza si conditiile pentru pensia anticipata. Astfel, deputatii si senatorii pot fi pensionati anticipat, cu reducerea varstei de pensionare actuale cu pana la 5 ani, in cazul in care au realizat un stagiu de cotizare sau, dupa caz, vechime in serviciu de 30 de ani si au detinut cel putin trei mandate complete de parlamentar. In acest caz, cuantumul pensiei de serviciu se diminueaza proportional cu 0,3% pentru fiecare luna cu care s-a redus varsta de pensionare prevazuta de Statut.Cuantumul pensiei nu se diminueaza insa pentru parlamentarii care se pensioneaza anticipat, cu reducerea varstei de pensionare cu pana la 5 ani, in cazul in care au depasit stagiul de cotizare sau vechimea in serviciu cu cel putin 10 ani si au detinut cel putin trei mandate complete.Un senator sau deputat se poate pensiona anticipat, cu reducerea varstei de pensionare actuale cu pana la 5 ani si in cazul in care a realizat un stagiu de cotizare de 30 de ani si a detinut doua sau un mandat, complet sau incomplet, pensia fiind calculata cu diminuarea de 0,3% pentru fiecare luna cu care s-a redus varsta de pensionare.Proiectul lui Timis prevede, de asemenea, ca sotul supravietuitor al senatorului sau deputatului are dreptul, la implinirea varstei de 63 de ani, la pensia de urmas, la fel ca si copiii celui decedat, pensie calculata din pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul la data decesului sustinatorul, actualizata in baza Legii 19/2000.Initiativa legislativa prevede ca pensiile parlamentarilor, precum si cele de urmas, se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia lunara de baza a unui deputat si senator in exercitiul mandatului. Daca in urma actualizarii rezulta o pensie mai mica, deputatul sau senatorul isi poate pastra pensia aflata in plata. Parlamentarii vor opta intre pensia de serviciu si cea calculata in conditiile Legii 19, pensia de serviciu militara sau pensiile de serviciu stabilite potrivit altor legi speciale.La Legea lui Ioan Timis s-au facut referiri in cadrul discutiilor din Biroul permanent al Camerei Deputatilor de anul trecut, dar, dupa scandalul adoptarii hotararii Normelor metodologice, conducerea Parlamentului a considerat ca nu mai este oportuna introducerea ei pe ordinea de zi, desi, din discutii, a rezultat ca a primit raport de admitere.