Odata inscrisi in cursa pentru fotoliul de parlamentar, candidatii isi asuma – sau ar trebui s-o faca – nu numai beneficiile ce decurg din aceasta postura ci si obligatiile aferente, atat cele prevazute de lege cat si cele morale, ambele in raport cu alegatorii cetateni care i-au mandatat sa-i reprezinte in forul legislativ al tarii.Conform Constitutiei, atributia principala a parlamentarilor este actul legislativ: elaborarea, propunerea, verificarea si legiferarea proiectelor de legi care sa reglementeze bunul mers al activitatii in toate domeniile. Aceasta inseamna asumarea unei pozitii – indiferent care este aceasta – fata de toate actele normative propuse in institutia legiferarii, exprimata primordial prin prezenta fizica la dezbateri, prin exprimarea unei pozitii fata de aceasta si in final, aprobarea sau refuzarea acesteia prin vot.In mod paradoxal, nume din actualul Parlament, devenite sonore prin frecventa aparitiei lor in mass-media, se regasesc in topul celor care au absentat masiv de la votul in plen a propunerilor de legi, preocuparea de a-si indeplini atributiile de serviciu fiind inlocuita cu multe altele in afara fisei postului.Exemple in acest sens sunt la Camera Deputatilor: Crin Antonescu – cap de lista a chiulangiilor – cu o participare la vot de 15,6 %, Viorel Hrebenciuc cu participare de 17 % sau Adrian Nastase cu 35,1 %, iar la Senat: Vasile Blaga cu 9,2 %, Cristian Diaconescu cu 12,7 % sau Ion Iliescu – 21,7 %.Daca in acest context ne referin la activitatea parlamentara a liderilor de partide, aflati pe aceiasi lista in primele 30 de pozitii, cifrele ne arata participarea lui Corneliu Vadim Tudor la procesul de vot in proportie de 2,1 % iar pe Mircea Geoana, in pozitia a doua cu participare de 4,4 %.Concluzie: lipsa respectului cu care acesti lideri inteleg sa-si trateze alegatorii pe care ii reprezinta, in ciuda declaratiilor sforaitoare facute in campanie sau in afara ei. In egala masura, cifrele ilustreaza fractura reala dintre electorat si partidele pe care acestia le reprezinta la varf.Per ansamblu, calculele facute pornind de la informatiile publice de pe site-ul Senatului, ne arata un fapt relevant privind indeplinirea sarcinilor pentru care au fost trimisi acolo de catre electorat si anume ca , aproximativ 10 % din actualii senatori au participat la mai putin de un sfert din voturile exprimate in ultimii doi ani.Aceste cifre demonstreaza responsabilitatea redusa a parlamentarilor din toate partidele fata de mandatul pe care il indeplinesc, media prezentei la lucrari situandu-se cu putin peste jumatate si anume 59,8 %!! Este inadmisibil ca parlamentarii sa lucreze practic cu jumatate de norma la reprezentarea intereselor cetatenilor.Este de inteles faptul ca multi dintre cei aflati in acest top, fac parte din Comisii de specialitate, dar faza ultima de vot a unei propuneri de lege, presupune trecerea deja a acesteia prin Comisii si alocarea intregii atentii, votului.Absenteismul explica astfel, pe de-o parte lentoarea procesului de legiferare, iar pe de alta parte, atat de multe aprobari de lege tacite, fara discutarea lor si a implicatiilor lor si fara vot – aceasta consecinta fiind uneori deliberat provocata pentru a scapa de vot.In alta ordine de idei, activitatea parlamentara poate fi masurata prin numarul propunerilor legislative si eficienta transformarii lor in legi.Topul eficientei din acest punct de vedere este detinut in Camera Deputatilor de catre Valeriu Tabara PD-L Timis, cu o eficienta de 33,3 % iar in Senat de catre Ioan Solcanu PSD Iasi, cu 41,7 %.La polul opus, avem, nu mai putin de 40 deputati si 14 senatori cu eficienta 0! Dintre acestia merita toata atentia noastra urmatorii:Camera Deputatilor:Parlamentari care au depus 1 initiativa legislativa in 4 ani de mandat ( 0,25 propunere pe an) si nici una adoptata: Mihail Sireteanu PSD Prahova, Viorel Constantinescu PD-L Buzau si Daniela Buruiana – Aprodu independent de Braila.Parlamentari care au depus 3 initiative legislative in 4 ani de mandat (0,75 propunere pe an) si nici una adoptata: Konya-Hamar Sandor, deputat UDMR Cluj, Octavian Stireanu, deputat PSD de Buzau, Constantin Marin, deputat PSD de Prahova sau Kelemen Hunor, deputat UDMR de Harghita.Parlamentari care au depus 5 propuneri legislative in 4 ani de mandat: (1,25 propunere pe an) si nici una adoptata: Ion Sasu, deputat PRM de Dolj, Danut Liga, deputat PD-L de Giurgiu, Emilian Cutean, deputat PSD de Alba Lista continua cu: Anca Constantinescu cu 10 propuneri ,Calin Popescu T 259;riceanu cu 10 propuneri, 9 respinse, una aflata inca in procedura si nicio lege adoptata, Longher Ghervezen, Minoritati si Costica Macaleti, ambii cu cate 14 propuneri si nicio lege, Ion Calin PSD, 20 propuneri – nicio lege, Vlad Gabriel Hogea PC, 22 de propuneri – nicio lege, Vasile Puscas PSD, 30 de propuneri – nicio lege, Daniel Ionescu de la PD-L, care din 32 de propuneri a avut 26 respinse 351;i nicio lege, Vasile Soporan PSD, cu 40 de propuneri – nicio lege.Senat:Marko Bela, Presedintele UDMR doar 2 propuneri legislative in 4 an;Octav Cozmanca, Senator PSD de Suceava, 2 propuneri legislative in 4 an;Vilmos Zsombori, UDMR Harghita cu 3 initiative legislativ;Cecilia Nora Rebreanu, senator PSD de Bucuresti cu 4 propuner;Gheorghe Copos PC de Arges si Carmen Felicia Tanasescu, senator PNL de Brasov, cu 5 propuneri legislative, niciuna adoptata;Ioan Nasleu, senator PRM Timis cu 27 de initiative legislative si nicio lege adoptata;Corneliu Vadim Tudor, cu 33 de propuneri si nicio lege adoptata;Viorica Moisuc PRM de Neamt, 38 de initiative, din care 30 respinse si nicio lege.Dincolo de comentariile analistilor, sloganuri electorale si discursuri sforaitoare, datele de mai sus pot reprezenta o evaluare corecta si obiectiva a activitatii parlamentarilor, in special a celor care candideaza pentru un nou mandat, in fata alegatorilor.Romania si cetatenii ei, au nevoie de parlamentari seriosi, care inteleg sa-si faca datoria cu profesionalism si responsabil, aprecierea mass-mediei sau a cetatenilor decurgand din aceasta si nu din mediatizarea fortata a lor in ipostaze ce nu au nicio legatura cu angajamentul acestora.In conditiile in care in care anumiti lideri de partide, care sunt in acelasi timp si parlamentari, considera ca activitatea politica de la partid este mai importanta decat cea in interesul cetatenilor, in forul legislativ, atunci sa le separe.Sa lase celor cu potential si timp, sa contribuie la profesionalizarea legislativului iar ei insisi sa se ocupe de profesionalizarea politicii., renuntand la fabulatia potrivit careia un lider de partid este un factotum: in parlament, in comisii, la partid, la televiziuni,in teritoriu.Si nu in ultimul rand, sa constientizeze ca erodarea imaginii lor pana stadiul deplorabil actual, li se datoreaza in exclusivitate, cel putin din cele doua puncte de vedere abordate mai sus.