Europarlamentarul PNL, Ramona Manescu, a declarat ca a votat favorabil rezolutia Parlamentului European care respinge Acordul pe Bugetul UE in forma actuala pentru ca nu tine cont de prioritatile sustinute, respectiv de crestere economica si investitii in cercetare si inovare.
“Am votat rezolutia Parlamentului European care respinge Acordul pe Bugetul UE in forma actuala pentru ca nu tine cont de prioritatile pe care noi le-am sustinut: crestere economica, investitii in cercetare, inovare, infrastructura si tineret”, a declarat Ramona Manescu. “Pentru Romania este mai bine ca negocierile pentru Bugetul UE pe urmatorii sapte ani sa se faca cu implicarea Parlamentului European care sustine interesul cetatenilor si nu al unor guverne care sunt acum la putere”, a concluzionat europarlamentarul PNL.
Plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, a adoptat astazi cu 506 voturi „pentru”, 161 voturi „impotriva” si 23 abtineri, o rezolutie prin care respinge acordul stabilit pe bugetul Uniunii Europene in urma Consiliului European din 7-8 februarie.Rezolutia propusa de catre eurodeputatii Reimer Boege (Grupul PPE, Germania) si Ivailo Kalfin (Grupul SD, Bulgaria) catalogheaza acordul asupra Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 stabilit in Consiliu, ca un simplu acord politic intre sefii de stat si de guvern. Asadar, eurodeputatii au respins acest acord, in forma sa actuala, Intrucat nu reflecta prioritatile si preocuparile exprimate de Parlamentul European, in special in Rezolutia sa din 23 octombrie 2012 – si ignora rolul si competentele sale prevazute in Tratatul de la Lisabona.
In egala masura, ca urmare a votului de astazi, Parlamentul European considera ca acest acord care va avea caracter obligatoriu pentru Uniune pentru urmatorii sapte ani, nu poate fi acceptat fara indeplinirea anumitor conditii esentiale. Eurodeputatii denunta lipsa de transparenta a modului in care a fost obtinut acordul politic in Consiliul European in ceea ce priveste atat cheltuielile, dar si bugetul CFM.De asemenea, Parlamentul European se opune cu fermitate acumularii actuale si reesalonarii cererilor de plata restante din bugetul UE si isi exprima opozitia ferma fata de un cadru financiar care ar putea conduce bugetul UE intr-un deficit structural, in raport cu dispozitiile Tratatului. Eurodeputatii mai subliniaza ca nu vor incepe negocierile asupra CFM pana cand Comisia nu inainteaza un buget rectificativ corespunzator acestui angajament politic si nu va incheia aceste negocieri inainte de adoptarea finala de catre Consiliu si Parlament.
Rezolutia adoptata astazi reitereaza opinia ca CFM 2014-2020 trebuie sa asigure punerea in aplicare cu succes a Strategiei Europa 2020 si investirea UE cu mijloacele necesare pentru a contracara efectele crizei. Astfel, se subliniaza importanta cresterii, in mod substantial, a investitiilor in inovare, cercetare si dezvoltare, infrastructura si tineret, realizarea obiectivelor UE in ceea ce priveste schimbarile climatice si energie, imbunatatirea nivelului de educatie si promovarea incluziunii sociale si in acelasi timp, indeplinirea angajamentelor sale internationale. Atat presedintele Traian Basescu, cat si liderul eurodeputatilor PDL, Teodor Stolojan au facut un apel la sustinerea CFM in Parlamentul European in formula convenita in Consiliul European din 7-8 februarie. Totodata insa, evaluarile concluziilor acestui Consiliu au demonstrat ca cel mai mare perdant al taierilor operate in bugetul Uniunii Europene este Romania, care obtine 1000 euro pe cap de locuitor, fata de Polonia care are o distributie de 1900 de Euro pe cap de locuitor.
Astfel, chiar daca Traian Basescu a afirmat ca Romania a fost cea mai vocala tara in negociere, permitand o crestere cu 10% a fondului de coeziune, statutul de „tara vocala” nu se regaseste in documentul oficial de Concluzii ale Consiliului. Mai mult decat atat, mai multor state membre le-au fost acordate fonduri suplimentare sub forma unor dispozitii speciale ca urmare a negocierilor: 1,375 miliarde Euro pentru regiunile mai dezvoltate ale Greciei, 1 miliard Euro pentru Portugalia, 1,824 miliarde Euro pentru Spania, 1,5 miliarde Euro pentru regiunile mai putin dezvoltate din Italia, 1,56 miliarde Euro pentru regiunile mai putin dezvoltate din Ungaria, 900 milioane Euro pentru regiunile din Cehia si 75 de milioane Euro pentru regiunile sarace din Slovenia. De asemenea, pentru prima data de la constituirea Comunitatii Europene, Consiliul a propus o scadere a bugetului care se va aplica pentru 28 de state membre, in timp ce Tratatul de la Lisabona a sporit competentele UE.
Totodata insa, anul 2012 s-a incheiat cu un deficit de 16 miliarde Euro, fapt care contravine Tratatelor si care inseamna ca, in lumina taierilor drastice din noul CFM, la sfarsitul anului 2013 nu vor mai fi bani pentru a finanta politicile europene. Potrivit bugetului adoptat initial in Consiliul European, Romaniei i-ar reveni o alocare de 39,7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Bugetul a fost ulterior criticat de majoritatea grupulrilor parlamentare din Parlamentul European, care au anuntat ca nu-l vor vota. Liderii celor patru mari grupuri din PE, printre care si cel al popularilor europeni, Joseph Daul, au transmis dupa Consiliul European un comunicat prin care se declarau nemultumiti de efectele bugetului negociat de liderii tarilor membre UE asupra competitivitatii Pietei Unice.Thedor Stolojan, dar si presedintele Traian Basescu, au lansat ulterior un apel catre europarlamentarii PSD.
Seful statului se arata atunci interesat si sa aiba o intalnire cu europarlamentarii romani pentru a le explica abordarea sa din Consiliul European si de ce ar fi bine sa sustina varianta bugetului negociat de liderii UE. “Sigur, nu vreau sa dau instructiuni parlamentarilor nostri, dar mi-as dori sa ii informez ca sa nu avem riscul sa pierdem in dezbaterile din Parlament ceea ce putem castiga”, a spus Basescu. El a argumentat ca numai Parlamentul European poate modifica regulamentul Comisiei Europene referitor la alocarea pentru Romania a unui an suplimentar, 2016, pentru cheltuirea fondurilor din perioada 2007-2013, fiind foarte important ca europarlamentari romani sa se bata in plenul forului legislativ european pentru aceasta prevedere cuprinsa in concluziile Consiliului European, dar si pentru cea referitoare la eligibilitatea TVA, prin care in bugetul de stat ar intra cinci miliarde de euro in perioada 2014-2020 din cele 21 de miliarde de euro alocate Romaniei pe Coeziune.