Biserica Ortodoxa Romana are peste o suta de canonizari la activ, unele fiind facute fara a avea probe suficiente ale sfinteniei. Catolicii romani au doar un singur sfant si-l asteapta pe al doilea.In urma cu o saptamana, in Duminica Femeilor Mironosite, PF Daniel a participat la Galati la ceremonia de proclamare a canonizarii Sfantului Athanasios Patelarios. Necunoscut credinciosilor romani, Athanasios a fost canonizat pentru simplul motiv ca, dupa ce a fost inlaturat de turci din scaunul de patriarh al Constantinopolului, acesta a trait, in perioada domniei lui Vasile Lupu, intr-o manastire din Galati. In legatura cu sfintenia propriu-zisa, BOR nu a cautat prea multe probe, mizand in acest caz pe faptul ca a fost anterior cano-nizat de Constantinopol si de ucraineni.Pentru alti sfinti, Sfantul Sinod nu are nici macar aceasta „acoperire“, a canonizarilor anterioare in alte biserici-surori. Pr. prof. Mircea Pacurariu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu, specializat in istoria BOR, sustine ca acesta este cazul Sfantului Iachint de la Vicina, primul mitropolit al Tarii Romanesti, canonizat in 2008. „Nu a fost foarte sustinuta canonizarea, in sensul ca, din punctul meu de vedere, nu au existat suficiente probe ale sfinteniei“, arata pr. prof. Pacurariu. In cazul celebru al Sfantului Stefan cel Mare, canonizat in „primul val“ de sfinti de dupa caderea comunismului, au existat argumente care sustineau o viata mult prea lumeasca pentru a fi considerata sfanta. „In cazul lui Stefan cel Mare a prevalat insa argumentul celor 50 de biserici si manastiri pe care le-a construit si in care se slujeste si astazi“, explica parintele.Primele canonizari au fost facute de BOR in anii 1955-1956. Intentia canonizarii a existat din 1950, insa autoritatile comuniste nu au permis Sinodului sa ia decizia propriu-zisa. „Se opunea Ministerul Cultelor si manastirea Secu pentru ca Patriarhul Iustinian dorea sa invite personalitati din strainatate. In cele din urma, comunistii au fost de acord in ideea ca asta poate fi vazuta ca un semn al libertatii religioase din Romania“, spune pr. prof. Mircea Pacurariu, care, ca student la Teologie, a participat, la Alba Iulia, la proclamarea canonizarii a cinci sfinti ardeleni. „Imi amintesc ca au fost foarte multi preoti, insa credinciosi foarte putini, pentru ca oamenii se temeau“, relateaza acesta. Celei de-a doua serii de sfinti i-a venit randul in 1992, in vremea Patriarhului Teoctist, cand au fost canonizati, pe langa Stefan cel Mare, Daniil Sihastrul, Teodora de la Sihla, Antim Ivireanul, Constantin Brancoveanu impreuna cu cei patru fii ai sai si sfetnicul Ianache, Ioan de la Prislop, Ghelasie de la Rameti, Ioan Casian. Ulterior, mai ales din 2000, aproape in fiecare an, calendarul ortodox s-a mai imbogatit cu cativa sfinti. Cinstirea lor este insa diferita, in functie de importanta pe care i-a acordat-o Sinodul si de eparhie: „cu cruce rosie“, „cu cruce neagra“ sau fara.Citeste articolul complet in Cotidianul.