Comisia de revizuire a Constitutiei recomanda ca judecatorii Curtii Constitutionale (CCR) sa fie propusi de Presedintele Romaniei, de pe o lista alcatuita de Consiliul Superior al Magistraturii, si sa fie numiti de Parlament, dupa avizul comisiilor parlamentare de specialitate. Intr-un sistem parlamentar (raportul elaborat de Comisia prezidentiala prezinta trei alternative ale regimului politic – prezidential, parlamentar si semiprezidential), prim-ministrul preia atributiile presedintelui in cadrul acestui proces , se arata in document.Constitutionalitii propun si modificarea prevederilor constitutionale care instituie o limita de vechime ridicata in cazurile de numire la CCR, interdictia numirii la Curte a personalitatilor care, in ultimii zece ani, au fost inregimentate politic – reprezentanti alesi, ministri, prefecti sau presedinti de consiliu judetean – dar si interdictia numirii la Curte a persoanelor aflate in relatii de rudenie pana la gradul al doilea sau a sotilor unor reprezentanti ai puterii executive sau legislative.In privinta limitei ridicate de vechime in cazurile de numire la Curte, autorii spun ca aceasta clauza nu se mai poate justifica in prezent, deoarece carierele publice nu mai sunt dependente, obligatoriu, de un parcurs indelungat. In acest nou context, o vechime profesionala minima de zece ani ar putea fi o solutie care sa reconcilieze exigentele maturitatii si promovarii profesionale , arata documentul.Legat de interdictia numirii la Curte a personalitatilor care, in ultimii zece ani, au fost inregimentate politic, autorii argumenteaza ca solutia ar tine seama de o realitate a politicii de selectie, partidele politice fiind tentate sa isi plaseze in cadrul Curtii esalonul secund, dupa epuizarea carierei publice .In privinta politicii de recrutare, membrii comisiei propun ca o parte a judecatorilor la Curtea Constitutionala (spre exemplu o patrime) sa provina din randul unor non-juristi (filosofi, politologi, sociologi, economisti) cu reputatie profesionala recunoscuta. Necesitatea interpretarii pluridisciplinare, dupa modelul unor curti constitutionale occidentale, ar putea justifica o asemenea solutie , argumenteaza membrii comisiei.Documentul propune si o regandire a prerogativelor Curtii. Autorii spun ca in Constitutiile din 1991 si 2003 s-au imprumutat prevederi din modele francez si german, facandu-se o sinteza. Momentul de fata poate oferi ocazia de a decide catre care tip de curte se va indrepta Curtea Constitutionala din Romania , se spune in document. Autorii arata ca, in comparatie cu tiparul francez, modelul german are cateva avantaje: mecanismul justitiei constitutionale admite implicarea directa a cetateanului, sub forma recursului direct la Curte in cazul afectarii unui drept fundamental, iar controlul nu se rezuma la cazul examinarii proiectului de lege inainte de promulgare, ci permite extinderea analizei la orice norma in vigoare, la solicitarea unui organism constitutional.Autorii arata ca gradul de relevanta al Tribunalului constitutional german se datoreaza si faptului ca Germania este un regim parlamentar in care conflictele institutionale sunt mai putine si nu trebuie transate de Tribunalul Constitutional, care isi poate prezerva astfel legitimitatea pentru situatiile in care este chemat sa decida asupra drepturilor individuale. Intr-un regim mixt, spun autorii, o parte insemnata din capitalul de legitimitate al Curtii se va consuma in rolul de arbitru al conflictelor dintre institutiile politice .In document se propune si renuntarea la principiul potrivit caruia prevederile normative declarate neconstitutionale sunt suspendate pe o perioada de 45 de zile. Procedura suspendarii de drept pe o perioada de 45 de zile de la data publicarii deciziei Curtii prin care se constata neconstitutionalitatea unor prevederi ale actelor normative enumerate nu are de fapt efecte pe plan juridic. Termenul de 45 zile nu are semnificatie juridica, deoarece obligativitatea legiuitorului sau a Guvernului de a pune de acord prevederile neconstitutionale cu Constitutia se naste de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale , arata autorii.O alta propunere este ca, in judecarea exceptiilor de neconstitutionalitate, competenta sa apartina instantelor de drept comun in fata carora exceptia a fost invocata. Dupa epuizarea cailor de atac interne, partile pot sesiza Curtea Constitutionala. Aceasta poate refuza nemotivat judecarea cauzei. Oricare dintre instantele ce s-au pronuntat in respectiva cauza are optiunea de a se alatura petitiei partilor. In acest caz, Curtea Constitutionala poate refuza judecarea cauzei numai motivat , arata documentul.Comisia considera totodata necesara reglementarea dreptului ONG-uri, sindicatelor si patronatelor de a sesiza Curtea Constitutionala printr-o actiune de constatare a neconstitutionalitatii unui act normativ.Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)- cel care ar urma sa propuna lista judecatorilor ce ar putea face parte din CCR – ar trebui sa aiba, potrivit documentului elaborat de comisia prezidentiala, o noua componenta. Autorii spun ca actuala componenta a CSM faciliteaza protejarea si perpetuarea interesului magistratilor de catre membrii profesiei . Propunerea consta in modificarea componentei CSM, prin reducerea drastica a numarului membrilor alesi de catre breasla magistratilor.