Romania a castigat in procesul de la Haga, decizia fiind preponderent in favoarea Bucurestiului, dar nu este cazul sa se deschida inca sampania, pentru ca justitia poate decide ceva, iar politica poate afecta aceasta hotarare, a declarat pentru NewsIn expertul in drept international William Worster.William Worster, care in prezent este profesor de drept international la Universitatea din Haga si care a fost avocat la Chicago si consilier juridic la Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie (TPI), a vorbit intr-un interviu pentru NewsIn despre cum va fi implementata efectiv decizia Curtii Internationale de Justitie (CIJ) si despre ce a castigat exact Romania marti, la Haga. Citind decizia CIJ as spune ca Romania a castigat, decizia este in marea ei parte favorabila Romaniei. Trebuie insa avut in vedere ca in asemenea dispute niciodata nu se poate spune ca ai castigat 100% , a spus expertul. Totusi, Worster evalueaza ca decizia celor 15 judecatori a fost clara. Avand in vedere ca deliberarea s-a incheiat dupa doar patru luni, ca ‘lungimea’ deciziei este de doar 64 de pagini si ca s-a intrunit o unanimitate, atunci eu pot sa deduc ca pentru membrii Curtii cazul a fost clar si rezolvarea evidenta , a explicat acesta. Expertul a confirmat ca este foarte rar ca o decizie sa fie adoptata cu unanimitate de voturi. Ceea ce e cu adevarat remarcabil este ca pana si judecatorii ad-hoc au votat unanim , a punctat Worster, atragand atentia ca Ucraina, ca si Romania, desemnase un judecator ad-hoc, care sa ii reprezinte interesele. Acestia nu sunt obligati sa voteze pentru tara care ii desemneaza, ci doar sa se asigure ca punctul de vedere al tarii respective este luat in considerare , a motivat Worster decizia judecatorului ad-hoc al Ucrainei de a vota o decizie care este preponderent favorabila Romaniei. CIJ si-a facut treaba, dar ce se va intampla de acum inainte? Expertul a oferit un exemplu concret care sa ilustreze faptul ca Romania nu poate spune totusi ca este singurul castigator. Avem cazul Camerunului versus Nigeriei pentru Peninsula Bakassi. Aici este o chestiune concreta: e o limba de pamant si un templu. Acestea nu au fost impartite in doua, ci au fost acordate Camerunului. In cazul Romaniei si al Ucrainei este vorba, practic, despre valuri, apa si o arie foarte vasta in care nu locuieste nimeni , a aratat specialistul in drept international. Ceea ce vreau sa subliniez insa este ceea ce s-a intamplat intre Camerun si Nigeria. Decizia CIJ a fost luata in 2002, dar ceremonia de predare a peninsulei de Nigeria catre Camerun a fost abia sase ani mai tarziu, la 14 august 2008. Deci Curtea a spus in 2002 ca Bakassi apartine Camerunului, ambele parti sunt de acord cu acest lucuru, dar predarea efectiva se face abia sase ani mai tarziu… , noteaza Worester. In acest punct, a atras atentia expertul, trebuie ca Romania sa inceapa sa isi puna intrebari. OK, avem aceasta decizie, dar ce facem cu ea? Cum se va delimita efectiv zona? Cum va fi implementata decizia? Daca ambele parti se vor conforma, ce vor face? Vor pune balize ca sa delimiteze zona economica exclusiva? , se intreaba Worster. Ceea ce spun, de fapt, este ca, OK, CIJ si-a facut treaba, dar se va si intampla ceva in viitorul apropiat? Se prea poate ca Romania sa stabileasca o comisie mixta care sa decida modul in care se va implementa decizia. Membrii ei se vor deplasa in zona, vor stabili punctele, vor instala demarcajele, se vor certifica reciproc. Se poate ca Romania si Ucraina sa colaboreze pentru a extrage resursele minerale sau pentru cercetarea stiintifica , a continuat Will Worster. In acest moment decizia a iesit din mainile Curtii, dar trebuie sa fim atenti la relatia dintre lege si politica. Adesea legea spune un lucru, politica poate sa influenteze o decizie in alta directie. Sa vedem cum va fi implementata decizia si ce se va intampla…. Nu deschideti inca sampania , a fost sfatul pe care Worster l-a dat cu un zambet pe buze. Totusi, expertul a subliniat ca Romania poate sa spere ca totul va decurge normal. Nu a existat un caz in care decizia CIJ sa nu fie aplicata…mai devreme sau mai tariu. Si aici avem alt lucru uimitor. Cred in justitia internationala, o practic si o predau, dar este uimitor cum o decizie a Curtii este pana la urma aplicata, in ciuda faptului ca nu exista stipulata, in Carta ONU, o sanctiune clara pentru statul care nu aplica decizia CIJ , observa Worster. Specialistul a vorbit si despre influenta mizei economice in implementarea deciziei CIJ. Petrolul si gazul – in masura in care exista acolo – sunt acum ale Romaniei. Intrebarea este acum cum se pot transforma aceste resurse in bani. In principiu, pana cand nu extrageti aceste resurse, nici nu simtiti ca sunt ale voastre. Oricum, Guvernul va trebui sa plateasca o companie sa extraga aceste resurse. Aici intervin interese politice, economice…cazul nu se simplifica odata rezolvat de CIJ , a avertizat Worster. Ucraina ar face o miscare politica gresita, daca tergiverseaza aplicarea deciziei Intrebat daca Ucraina nu si-ar compromite pozitia pe plan internationaal si sansele de a adera la UE si NATO, in cazul in care nu ar respecta o decizie CIJ, Worster a raspuns afirmativ. UE nu ar trebui sa aiba nimic de-a face cu acest proces si totusi are. Nu oficial, ci undeva acolo, in fundal, o oarecare influenta exista , sustine Worster. Pe de alta parte, Worster nu crede ca decizia de marti in cazul Romania versus Ucraina ar putea constitui un precedent in disputa dintre Rusia si Ucraina pentru stramtoarea Kerci din Marea Azov, asa cum s-a sugerat recent in presa. Curtea nu este obligata sa tina cont de precedente sau de metode anterior folosite. In plus, CIJ nu este singura solutie pentru a clarifica o asemenea dipsuta. Exista curti ad-hoc de arbitraj, comisii sau Tribunalul International pentru dreptul marii. De ce s-ar limita tot la CIJ? , a spus expertul. Worster considera ca daca Ucraina ar cere CIJ interpretarea deciziei de marti, atunci ar fi un gest disperat. Cand ceri ca CIJ sa interpreteze decizia inseamna ca nu ai absolut nicio alta sansa. Cred ca pentru Ucraina ar fi o miscare politica foarte proasta sa incerce sa tergiverseze aplicarea deciziei. Hotararea CIJ este foarte clara, linia este stabilita…Nu vad pentru ce ar putea cere o clarificare ulterioara. Ce element legal este nerezolvat sau neclar? Cred ca ar exagera, daca ar face asa ceva…Nu vad ce avantaje ar putea obtine. Si aici ar mai fi ceva. Daca Ucraina se simte atat de amenintata de Rusia, de ce ar indeparta Romania si UE printr-un astfel de gest? , a explicat specialistul. Totusi, a admis Will Worster, exista motive pentru care uneori legitimitatea deciziei este contestata. Ceea ce este ciudat este ca, daca te gandesti la CIJ, atunci vezi o institutie juridica de la care te astepti sa iti spuna care dintre cele doua linii este cea corecta. In momentul in care Curtea spune ca a trasat o linie de echidistanta pe care o va ajusta in functie de unele circumstante pentru a ajunge la o decizie echitabila, atunci poate ca uneori exista sceptici in privinta competentei Curtii de a decide ce este echitabil si ce nu este , a adaugat Worster. Profesorul este de parere ca uneori Curtea este prea conservatoare si precauta, dar atrage atentia ca intreaga cutuma a Curtii are un rol foarte precis. Partile sunt astfel sigure ca au parte de o judecata corecta. Daca ar exista dubii legate de competenta Curtii in acest caz, legate de modul la care s-a ajuns la decizie sau legate de legitimitatea deciziei… Daca nu ar fi atat de conservatori si de precauti – ca sa nu spunem aproape plictisitori -, daca nu ar recita intreaga jurisdictie, daca nu ar lamuri care sunt termenii disputei, atunci cele doua parti adverse nu ar avea o siguranta ca decizia este echitabila si corecta , a conchis Will Worster.