Plenul Parlamentului dezbate si voteaza marti motiunea de cenzura 11 impotriva Romaniei! , initiata de PNL si UDMR, cu semnaturile a sapte deputati PSD, la acest moment fiind avansata de catre opozitie propunerea unui Executiv tehnocrat pentru varianta in care Guvernul va cadea.In cazul in care motiunea de cenzura ar fi adoptata, ar fi pentru prima data, dupa 1989, cand un Executiv este demis printr-un astfel de demers.Dupa motiunea de cenzura depusa de PNL si UDMR impotriva Legii unice a salarizarii pe care Guvernul Boc si-a angajat raspunderea la inceputul lui septembrie, care a fost respinsa, opozitia depune un al doilea text impotriva Guvernului, in prima luna de activitate a sesiunii parlamentare de toamna.De cand a fost depusa, motiunea de cenzura a beneficiat, cel putin la nivel declarativ, de sprijinul initiatorilor – PNL si UDMR, dar si al PSD, ceea ce, dintr-un calcul simplu de transpunere in voturi, ar inseamna caderea Guvernului. Totusi, votul secret cu bile pe motiunea de cenzura lasa liber si altor combinatii.Guvernul Boc va ramane in functie daca UDMR, minoritatile si minimum 12 parlamentari ai PSD si PNL voteaza impotriva motiunii de cenzura, astfel ca, potrivit matematicii parlamentare, fiecare vot conteaza pentru taberele aflate in disputa. Daca toti parlamentarii lor vor fi prezenti, cele trei partide aflate oficial in opozitie – PSD (161 de parlamentari), PNL (86 de parlamentari) si UDMR (31 de parlamentari) – cumuleaza 278 de voturi, mai mult cu 42 de voturi decat necesarul de 236 pentru ca motiunea sa treaca. Lucrurile se complica insa daca una din formatiuni anunta fie ca nu mai voteaza motiunea, fie ca lasa la latitudinea fiecarui parlamentar sa voteze dupa cum doreste, dupa cum ar putea face UDMR. Astfel, daca parlamentarii Uniunii nu ar mai vota motiunea, coalitia antiguvernamentala formata din PSD si PNL ar ramane doar cu 247 de voturi, cu 11 peste minimul de 236. In aceste conditii, motiunea nu are sanse de reusita decat cu mobilizare maxima la vot si cu premisa ca toti pesedistii si penelistii sa voteze disciplinat. Interesele locale, uneori personale, apropierile de unii lideri ai PDL sau negocierile de ultim moment pot contribui la defectarea masinariei de vot, iar Guvernul Boc poate primi un ajutor mai mult sau mai putin sperat de la cei care-si tradeaza partidele. De altfel, PDL a facut deja cateva achizitii de ultima ora de la PNL: deputatii Cristian Burlacu si Elena Dobre, dar si senatorul Tiberiu Prodan. De asemenea, PDL va beneficia si de aportul deputatului Neculai Rebenciuc (acesta desi figureaza ca membru al grupului PNL nu a semnat motiunea de cenzura, iar presa locala a scris ca a trecut la PDL) si al independentilor ex- PSD Anghel Iordanescu (senator) si Gabriel Oprea (deputat). In acest context, este de luat in calcul si faptul ca la PSD exista o serie de parlamentari aflati in conflict cu conducerea centrala, precum Miron Mitrea sau Madalin Voicu, sau unii mai deschisi la solicitarile filialei care i-a trimis in Parlament decat la ordinele venite de la centru. Astfel, presa a speculat ca parlamentarii de Constanta ar putea sa nu voteze in aceeasi linie cu partidul dupa ce liderul lor Radu Mazare s-a aratat in dezacord cu trantirea Guvernului de catre PSD. Speculatii asemanatoare au fost extinse si spre parlamentarii PSD de Vrancea. Pentru a evita orice fel de speculatii, conducerea PNL a decis ca toti parlamentarii sai sa voteze la vedere. Presedintele PNL Crin Antonescu a anuntat ca cei care vor absenta sau vor vota impotriva deciziei partidului de a sustine motiunea de cenzura vor fi exclusi.Independent insa de sprijinul punctual al unor parlamentari, Guvernul PDL nu are sanse sa treaca de motiune fara sprijinul UDMR (31 de parlamentari) si al minoritatilor nationale (18 parlamentari). Daca ar obtine acest sprijin, Guvernul Boc ar avea nevoie de 12 tradatori de la PSD sau PNL, care fie sa nu se prezinte la vot, fie sa voteze impotriva motiunii (fara 12 dintre parlamentarii lor, PSD si PNL ar avea doar 235 de voturi, insuficiente ca motiunea sa treaca). Totusi, din cei 31 de parlamentari ai UDMR este foarte posibil ca unii sa voteze motiunea, in timp ce altii sa i se opuna, fapt ce complica misiunea PDL, care ar avea nevoie de mai mult de 12 pesedisti sau liberali care sa defecteze. De remarcat si ca Executivul se bazeaza in mod traditional pe cele 18 voturi ale minoritatilor, insa nici acestea nu pot fi considerate sigure.In situatia in care motiunea de cenzura trece, PNL si PSD au anuntat ca sustin un Guvern de tehnocrati, condusi de un prim-ministru independent. Din tabara liberala, s-a vehiculat numele lui Klaus Johannis pentru a prelua aceasta sarcina. UDMR insa a precizat, pana acum, ca doreste doar ca prin motiunea de cenzura sa-i fie taiate aripile actualului Executiv, care sa ramana pana la alegerile prezidentiale, dar fara posibilitatea de a mai emite ordonante de urgenta. In plus, UDMR spune ca nu intra la guvernare inainte de alegerile prezidentiale.Legea fundamentala stipuleaza ca Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate. Guvernul al carui mandat a incetat in acest fel indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern, deci nu mai poate emite ordonante de urgenta.In privinta procedurii de investitura, presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului. Constitutia spune ca dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. Pe de alta parte insa, Legea fundamentala spune ca Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului presedintelui. Numarand din 14 octombrie, cele 60 de zile duc pe 12 decembrie, adica dupa turul II al alegerilor prezidentiale. Foto: Mondo News