de Robert Turcescu Stolojan a gresit teribil incercand marea cu degetul. Stia ca n-are nici o sansa sa-si impuna propriul program de guvernare intr-o coalitie PDL – PSD.“Si ai nostri, si aia de la PDL, toata lumea a venit la furat. Uita-te si tu la fata lui Stolojan: cum dracu’ sa mergi cu unu’ ca asta la furat, mai nene?!”Vorbele de mai sus le-am auzit intr-o pauza publicitara din gura unui celebru pesedist, mare tragator de sfori prin politica romaneasca. Dar nu de Hrebenciuc e vorba. Oricum, are mai putina importanta cine le-a rostit. Relevant in actualul context este ca monologul scrasnit-nervos al pesedistului avea loc fix acum o saptamana si fix intr-un moment in care Stolojan declara, inca vioi, ca are ceva treaba cu alcatuirea guvernului.La vremea respectiva, recunosc, am ras. Mi-a placut ideea ca, in sfarsit, gasca de derbedei vopsiti in politicieni are ceva probleme: mi-am inchipuit, pret de o secunda, cum se dau de ceasul mortii, prin cotloanele Palatului Victoria, pe la mesele ferite din te miri ce restaurante sau chiar prin sediile din Modrogan si Kiseleff, toti baietii destepti si flamanzi care-si facusera deja planuri de indestulare si se trezeau cu un sef de haita incapabil sa dea semnalul de atac.De n-ar fi fost renuntarea, as fi uitat, probabil, episodul cu pesedistul. Dar cand, odata cu abandonul, l-am auzit pe Stolojan vorbind de pactul semnat de liderii celor doua partide si de faptul ca ei trebuie sa-si asume garantia acestui parteneriat prin cele doua functii, de prim-ministru si de presedinte al Senatului, n-am mai avut in fata ochilor decat ranjetul satisfacut al combinatorului pesedist. Ii iesise: avea cu cine sa mearga la furat.In orele urmatoare, au inceput sa curga informatii despre un document secret, scris de mana si semnat de noul cuplu fantastic al politicii romanesti, vestitii Boc si Geoana. Apoi s-a aflat de intalnirea de sambata seara de la Cotroceni dintre presedinte, cativa ziaristi si niste scriitori. O intalnire in care, la un moment dat, prin usa incaperii s-a itit capul lui Stolojan spunand scurt “Nu pot!”, disparand apoi la secunda, dar obligandu-l in felul acesta pe Traian Basescu sa lamureasca asistenta ramasa bouche bée ce anume nu mai poate “draga Stolo”. Si ar mai fi de adaugat, ca observatie empirica, nimic mai mult, ce vioi a devenit domnul Geoana odata cu mutarea de luni. Sa-l fi racorit oftatul de usurare care a strabatut piepturile activului de partid?Stolojan a gresit teribil incercand marea cu degetul. Stia ca n-are nici o sansa sa-si impuna propriul program de guvernare intr-o coalitie PDL – PSD.Citeste editorialul complet pe site-ul Cotidianul.