de Ion CristoiuPrepararea Guvernului Boc, al aliantei PD-L – PSD, pompos intitulata “Parteneriatul pentru Romania”, a avut drept punct de plecare nevoia unui executiv puternic. Intr-adevar, inregistrand o premiera in istoria noastra postdecembrista, Guvernul Boc se sprijina in Parlament pe o majoritate zdrobitoare. Practic, dupa cum spunea cineva, actuala majoritate parlamentara poate sa treaca prin Parlament, cu ochii inchisi, chiar si Cartea de telefoane. Practic, Opozitia nu exista. Si, cand spunem aceasta, nu ne referim doar la reducerea ei la PNL si UDMR, ci si la alte trei note ale Opozitiei postdecembriste: 1) Formatiune etnica, UDMR e o voce ascultata de opinia publica doar cand vorbeste in numele minoritatii maghiare. Astfel ca doar PNL a ramas formatiunea in stare sa se opuna Armadei majoritare. 2) PNL si UDMR nu dau semne ca ar putea alcatui o alianta de Opozitie, in stare sa actioneze ca un tot unitar. 3) PNL tradeaza grave slabiciuni ca principal partid de Opozitie. Dupa ce au tinut loc analistilor in studiourile tv, liderii liberali au intrat intr-o tacere nefireasca. Si, cand spunem asta, ne referim la necesara reactie a partidului fata de activitatea Guvernului, si nu la interventiile liderilor liberali pe diferite posturi tv. 4) Spre deosebire de intreaga perioada postdecembrista de pana acum, Opozitia politica nu e sprijinita de presa. Imbatata de iluzia asezarii in ipostaza de singura Opozitie, presa continua sa trateze PNL ca pe o formatiune aflata la Putere. In mod normal, insa, presa ar trebui sa publice reactiile partidelor din Opozitie (inclusiv cele neparlamentare), si nu pamflete cu porecla de editorial. Din 1990 incoace s-au facut auzite voci ale intelectualilor reclamand o Putere in stare sa ia masuri rapide si de amploare. Pe fondul unei permanente denuntari a Parlamentului ca o institutie in care legile se elaboreaza cu greu si, mai ales, cu multe discutii, s-a infiripat si a inflorit credinta ca buna administrare a tarii depinde de o Putere coplesitoare. Avem, iata, in fine in Romania, o Putere apropiata, prin forta detinuta, de cea a raposatului partid comunist. O majoritate parlamentara trimitand la Marea Adunare Nationala. Un guvern alcatuit de cele doua partide mari ale tarii. Un guvern sprijinit total de un presedinte autoritarist, stapan al Serviciilor Secrete. E acest Guvern – prin ce a facut de la investire si pana acum – un guvern capabil? Nici vorba. Citeste editorialul complet in Jurnalul National.