Analiza BNR privind evoluția inflației în România

România se confruntă cu probleme structurale și persistente în ceea ce privește controlul creșterii prețurilor, fiind considerată cea mai vulnerabilă țară din regiune din această perspectivă. Într-o analiză publicată pe 25 octombrie, intitulată „Strategia politicii monetare: între mecanicism și recursul la fundamente”, Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a evidențiat faptul că economia națională este afectată de dezechilibre bugetare, presiuni inflaționiste și riscuri de stagnare economică. Datele Eurostat din septembrie 2026 confirmă poziția critică a României, indicând faptul că aceasta înregistrează cea mai mare rată anuală a inflației din între toate statele membre ale Uniunii Europene.

Analiza comparativă regională

Evaluarea performanței BNR se referă la perioada de 21 de ani de la introducerea strategiei de țintire directă a inflației, implementată în anul 2005. În acest interval, rata inflației s-a încadrat în intervalul urmărit de banca centrală în doar șase ani, în timp ce în 12 ani a depășit limita superioară a țintei stabilite. Viceguvernatorul BNR consideră că aceste rezultate evidențiază dificultățile de durată ale economiei românești în privința stabilității prețurilor, vorbind chiar despre „cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune”.

Această tendință este semnificativ mai pronunțată decât în statele vecine din Europa Centrală, făcând România să aibă cele mai slabe rezultate în combaterea inflației. În contrast, Cehia a înregistrat doar cinci ani în care inflația a depășit intervalul țintit, Polonia a avut șase astfel de ani, iar Ungaria zece. Această comparație regională defavorabilă subliniază vulnerabilitatea specifică a economiei românești în fața scumpirilor.

Politica monetară și riscurile economice

Potrivit Economedia, viceguvernatorul BNR nu propune abandonarea strategiei convenționale de țintire a inflației, ci completarea ei cu o analiză mai amplă a dinamicii monetare și a riscurilor pe termen mediu și lung. Cosmin Marinescu subliniază că stabilitatea prețurilor nu poate fi asigurată exclusiv prin deciziile băncii centrale, întrucât evoluția prețurilor este influențată și de măsurile fiscale. În acest sens, el avertizează că stabilitatea prețurilor necesită politici fiscal-bugetare responsabile, precizând că depășirea țintei de inflație nu poate fi pusă exclusiv pe seama BNR.

De asemenea, oficialul BNR susține că politica monetară trebuie să acorde o atenție mai sporită evoluției masei monetare și a creditului, deoarece acestea reprezintă semnale timpurii esențiale pentru identificarea presiunilor inflaționiste. În ceea ce privește instrumentele monetare, dobânda-cheie este menținută la nivelul de 6,5% din august 2024, fiind la acest nivel de peste doi ani. Această perioadă de înghețare a ratei ar putea continua pentru încă câteva trimestre, ceea ce înseamnă că perspectiva unor credite mai ieftine s-ar putea îndepărta.

BNR monitorizează cu atenție riscul de stagflație, definit ca o combinație periculoasă între stagnarea creșterii economice și menținerea unei inflații ridicate. Această situație ar putea bloca economia într-un cerc vicios format din scumpiri persistente, dobânzi ridicate și o creștere economică slabă, accentuând fragilitatea sistemului economic național.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Analiza BNR privind modelul de creștere economică” (28 septembrie 2026).