Analiza BNR privind modelul de creștere economică

Economia României traversează o etapă de tranziție profundă, în care modelul de creștere anterior, bazat pe consum și deficite publice, cedează locul unuia în care investițiile și capitalul privat vor juca un rol predominant. Această schimbare este descrisă de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, ca fiind o reechilibrare economică necesară, definind procesul ca fiind, în esență, un „turnaround economic mai amplu”. Conform declarațiilor sale, nu este vorba doar despre așteptarea unor cifre mai bune, ci despre o modificare fundamentală a modului în care crește economia națională.

În cadrul summitului european „European Distressed Investing and Asset Based Lending Summit”, dedicat companiilor în dificultate și creditării bazate pe active, organizat de Turnaround Management Association (TMA) România și găzduit de banca centrală, au fost prezentate date macroeconomice recente. Creșterea PIB a fost sub 1% în anii 2024 și 2025, rămânând slabă și în anul curent. În paralel, procesul de dezinflație a fost vizibil pe parcursul verii, inflația scăzând semnificativ de la peste 10% la aproximativ 6%, în timp ce deficitul public este în scădere, evoluție în concordanță cu atingerea unui deficit de circa 6% din PIB pe întregul an.

Gestionarea dificultăților companiilor

Cosmin Marinescu a punctat importanța crucială a restructurării timpurii pentru întreprinderile aflate în dificultate. Acesta a argumentat că scopul nu este prevenirea eșecului cu orice preț, ci evitarea distrugerii valorii economice cauzate de întârzieri, menționând că restructurarea timpurie menține afacerile viabile și eliberează resurse valoroase. Conform viceguvernatorului, economia dispune de două modalități de a face față pierderilor financiare: recunoașterea sau transferul. Recunoașterea este costisitoare și vizibilă în bilanț, în timp ce transferul este mai puțin vizibil, dar poate deveni destul de persistent, subliniind ideea că o pierdere recunoscută costă, însă una pasată mai departe costă mai mult.

Reziliența companiilor este considerată esențială și trebuie construită prin politici prudente în perioadele favorabile, nu doar prin intervenții în momente de criză. Aceasta este o lecție extrasă din ultimii ani, BNR susținând constant principiul conform căruia reziliența se construiește preventiv. Întreprinderile care dispun de un capital propriu mai solid sunt mai capabile să absoarbă șocurile economice și să reacționeze fără probleme la variațiile ratelor dobânzilor.

Contextul macroeconomic european

Potrivit analizelor prezentate, incertitudinea a devenit regula, nu excepția, în contextul actual. Această stare de instabilitate este alimentată de tensiuni geopolitice, stres climatic și riscuri noi care pun la încercare modelele de afaceri din întreaga Europă. Acești factori externi creează o provocare de politică economică extrem de exigentă, impunând o adaptare rapidă a strategiilor de business pentru a supraviețui presiunilor.

Din perspectiva Băncii Naționale a României, monitorizarea dificultăților financiare ale companiilor este esențială, deoarece acestea influențează direct calitatea activelor băncilor și eficacitatea transmisiei politicii monetare. Mandatul fundamental al instituției rămâne asigurarea stabilității prețurilor, obiectiv care este susținut de un sector bancar solid și de politici publice robuste.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Declarații privind stabilitatea politică și evaluarea agenției S&P”.