Analiză privind vulnerabilitatea energetică a gospodăriilor din România

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a publicat o analiză intitulată „Europa arde veniturile pe facturile de energie”, în care avertizează asupra extinderii sărăciei energetice. Expertul susține că această problemă este mult mai vastă decât sugerează statisticile oficiale, care se bazează adesea doar pe declarațiile persoanelor care nu își pot încălzi corespunzător locuința. Dumitru Chisăliță explică faptul că există o formă de sărăcie care nu se vede imediat în statistici și nu presupune neapărat lipsa totală de venit sau sărăcie extremă, dar care se simte în fiecare factură plătită.

Potrivit datelor AEI, în România, Bulgaria și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie peste 10% din veniturile lor pentru electricitate, gaze naturale, energie termică și combustibili. Acest prag de 10% este considerat indicatorul momentului în care energia încetează să mai fie un serviciu și devine o povară structurală pentru bugetul unei familii. În cazul celor cu venituri reduse, această cheltuială poate crește până la 15-20% din veniturile totale, reprezentând un semnal al unei poveri energetice severe.

Disparități la nivel european

Analiza evidențiază diferențe majore între statele membre ale Uniunii Europene. În timp ce media estimată la nivelul UE este de aproximativ 17-22%, în Spania și Portugalia proporția gospodăriilor care depășesc pragul de 10% este de 20-25%. Cele mai mici rate sunt înregistrate în Finlanda, Danemarca și Luxemburg, unde doar 5-10% dintre familii se află în această situație. Dumitru Chisăliță subliniază că situația este semnificativ mai dificilă în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est decât în statele occidentale și nordice.

Potrivit Adevarul, aceste diferențe nu sunt neapărat cauzate de prețul energiei, care poate fi ridicat și în nordul Europei. Avantajul țărilor nordice și vestice vine însă din nivelul mai ridicat al veniturilor, de eficiența energetică superioară a clădirilor și de sistemele de protecție socială mai performante. În contrast, în Europa de Est și Sud-Est, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate, accentuând vulnerabilitatea cetățenilor și plasând România în zona cea mai vulnerabilă a Europei.

Impactul asupra calității vieții

Dumitru Chisăliță descrie acest fenomen drept o „sărăcie invizibilă”, deoarece multe familii reușesc în continuare să își achite facturile la timp, însă sunt obligate să renunțe la alte cheltuieli esențiale. Reducerea banilor disponibili pentru hrană, sănătate, educație, economii sau alte cheltuieli de bază reprezintă prețul real plătit pentru menținerea serviciilor energetice. Această presiune financiară transformă plata utilităților într-o sacrificare a calității vieții.

În paralel, Stirile Kanal D menționează că presiunea financiară asupra consumatorilor este accentuată de prețurile crescute de pe piața angro, care au urcat cu aproximativ 15%. Această tendință afectează în special consumatorii ale căror contracte expiră în prezent și care vor primi oferte mai costisitoare. Având în vedere că vara trecută a fost una dificilă din punct de vedere energetic, noua situație pune presiune suplimentară pe familiile vulnerabile, punând în pericol standardul de viață al multor cetățeni.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Analiza veniturilor medii ale gospodăriilor din România” (30 septembrie 2026).