Situația supraaglomerării locuințelor în rândul tinerilor din UE

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care locuiesc în locuințe supraaglomerate. Conform datelor publicate de Eurostat, în anul 2025, acest indicator a fost de 60,4% pentru România, ceea ce înseamnă că practic șase din zece tineri români din această grupă de vârstă stau în gospodării considerate supraaglomerate conform criteriilor europene. Această valoare este de peste două ori mai mare decât media înregistrată la nivelul întregii Uniunii Europene, stabilită la 26,9%.

În clasamentul european, după România urmează Letonia, unde rata supraaglomerării în rândul tinerilor a fost de 54,9%, și Bulgaria, cu o valoare de 52,8%. La polul opus, cele mai scăzute rate au fost raportate în Cipru, cu o valoare de doar 3,5%, în Irlanda, cu 7,4%, și în Malta, cu 7,7%.

Disparități demografice și regionale

Analiza detaliată a datelor relevă o corelație inversă între vârstă și rata supraaglomerării, observându-se că aceasta scade odată cu înaintarea în vârstă. Pentru persoanele cu vârste între 15 și 19 de ani, rata a fost de 30,1%, scăzând ulterior la 28,7% pentru grupa de vârstă 20-24 de ani și ajungând la 21,8% în cazul tinerilor cu vârste între 25 și 29 de ani.

La nivelul UE, rata de supraaglomerare în rândul tinerilor a fost cu 10,1 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată pentru întreaga populație, care a fost de 16,8%. Potrivit datelor, în România diferența este mult mai pronunțată și mai accentuată decât media europeană: procentul pentru populația totală este de 40,4%, în comparație cu cei 60,4% în cazul tinerilor.

Există trei state membre în care diferența dintre rata de supraaglomerare a tinerilor și cea a populației totale a fost de cel puțin 20 de puncte procentuale. Pe lângă România, unde se înregistrează una dintre cele mai mari diferențe față de restul populației, în această situație se află Bulgaria și Grecia.

În Bulgaria, rata a fost de 52,8% pentru tineri, față de 32,5% pentru populația generală. În cazul Greciei, valorile au fost de 48,4% pentru tineri și de 28,3% pentru populația totală. Aceste date subliniază presiunea sporită asupra spațiului locativ în rândul generației tinere din anumite state europene, România prezentând cei mai accentuați indicatori de supraaglomerare atât în raport cu media UE, cât și în raport cu propria populație generală.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Tendințe în piața imobiliară: apartamentele noi devin mai mici și mai scumpe” (26 septembrie 2026).