Puncte cheie
- Gospodăriile sunt responsabile pentru 60% din risipa alimentară globală.
- Fiecare român irosește în medie 130 kg de alimente pe an.
- Valoarea alimentelor pierdute înainte de a ajunge în magazine depășește 400 de miliarde de dolari anual.
Cronologia evenimentelor
- 16 octombrie 1945 — Înființarea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
- 16 octombrie 2026 — Marcarea Zilei Mondiale a Alimentației sub tema „Inovează astăzi, hrănește mâine”.
Datele publicate de ONU în raportul privind starea securității alimentare și a nutriției în lume indică o discrepanță majoră între risipa de alimente și accesul la hrană. În timp ce peste un miliard de tone de alimente sunt irosite anual, aproximativ 645 de milioane de oameni se confruntă cu foametea. Această cifră reprezintă 7,8% din populația planetei. Deși numărul persoanelor afectate a scăzut pentru al treilea an consecutiv, situația rămâne mai gravă decât înainte de pandemia de COVID-19. Această criză este accentuată de faptul că, practic, din fiecare cinci porții de mâncare servite la nivel mondial, aproximativ una ajunge la gunoi.
Distribuția pierderilor alimentare
Analiza statisticilor arată că gospodăriile sunt principalele responsabile pentru risipă, generând 60% din totalul pierderilor. Restaurantele și alte unități de servicii alimentare contribuie cu 28%, în timp ce magazinele sunt responsabile pentru 12%. În medie, fiecare persoană de pe glob irosește anual aproximativ 132 kg de alimente. În țările cu climă mai caldă, risipa în gospodării este mai pronunțată din cauza consumului ridicat de produse proaspete și a accesului limitat la refrigerare.
În ceea ce privește pierderile din lanțul de producție, aproximativ 13% din alimentele produse global se pierd după recoltare, înainte de a ajunge în magazine. Acestea se alterează în timpul procesării, transportului sau depozitării, fructele și legumele fiind cele mai afectate categorii. Valoarea economică a acestor pierderi depășește 400 de miliarde de dolari pe an, reprezentând o pierdere masivă de resurse înainte ca produsele să ajungă pe rafturile magazinelor.
Situația din România și contextul global
Potrivit B1 TV, România se află în topul țărilor europene care aruncă cele mai mari cantități de mâncare, cu o medie de 130 kg de alimente irosite anual de persoană. Această valoare depășește risipa statelor vecine, țara fiind depășită în Europa doar de Portugalia, unde media este de 168 kg, și de Elveția, cu 167 kg. La nivel global, Maldivele înregistrează cel mai ridicat nivel de risipă, cu aproximativ 260 kg de alimente aruncate anual de fiecare locuitor.
Datele au fost prezentate de Al Jazeera cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, marcată pe 16 octombrie. Evenimentul celebrează înființarea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în anul 1945. Tema ediției curente, „Inovează astăzi, hrănește mâine”, subliniază necesitatea dezvoltării unor sisteme alimentare capabile să reducă pierderile și să asigure hrana pentru un număr mai mare de oameni, combatând astfel fenomenul care a captat proporții alarmante la nivel mondial.
Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Bilanțul activității Băncilor pentru Alimente din România” (8 octombrie 2026).
Analiza subiectului în presă
Cum relatează fiecare sursă
Fapte confirmate
- România irosește în medie 130 kg de alimente pe persoană anual.
- Aproximativ 645 de milioane de oameni suferă de foame la nivel global.
- Gospodăriile sunt responsabile pentru 60% din risipa alimentară.
Surse
Stiri pe Surse, Mediafax, B1 TV, Adevarul
Am mai scris despre asta
- Evoluția prețurilor alimentelor și a salariilor în Europa27 septembrie 2026
- Date Eurostat privind accesul populației la alimente și internet8 octombrie 2026
- Analiză privind vulnerabilitatea energetică a gospodăriilor din România2 octombrie 2026


