Analiza situației demografice și financiare a administrațiilor locale

Administrația locală din România traversează o perioadă de instabilitate marcată de scăderea populației și de incapacitatea financiară a numeroase unități administrativ-teritoriale. Conform unui studiu realizat de Funky Citizens, organizarea administrativă actuală, stabilită în mare parte în anul 1968, nu mai reflectă schimbările economice și demografice din ultimele decenii. Analiza a vizat 3.181 de unități administrativ-teritoriale pentru a evalua evoluția populației și capacitatea financiară a acestora, concluzionând că harta administrativă conturată acum zeci de ani nu mai corespunde realității din teren.

Declinul demografic și rangul localităților

Între anii 2016 și 2025, populația a scăzut în 2.490 de unități administrativ-teritoriale, ceea ce înseamnă că aproape 80% dintre localități au pierdut locuitori în ultimul deceniu. Această tendință a dus la situația în care 613 localități nu mai respectă pragurile demografice stabilite prin lege pentru statutul pe care îl dețin. În total, sunt vizate 120 de orașe, 52 de municipii și 441 de comune. Autorii studiului precizează că aceste praguri nu reprezintă o listă pentru desființare, ci servesc drept repere pentru evaluarea situației actuale și trebuie analizate împreună cu alte criterii.

Declinul nu este însă uniform pe întreg teritoriul țării, fiind observată o concentrare a creșterii demografice în zonele periurbane. Aproximativ 77% dintre localitățile cu populație în creștere se află la o distanță de maximum 35 de kilometri de o reședință de județ, localitățile din apropierea marilor orașe continuând să atragă locuitori. În contrast, un exemplu extrem de depopulare este județul Teleorman, unde 96 dintre cele 97 de localități au înregistrat scăderi ale numărului de locuitori. În prezent, structura administrativă a țării cuprinde 2.862 de comune, 216 orașe, 103 municipii și 41 de județe.

Problemele de finanțare a primăriilor

Pe plan financiar, situația este critică pentru o parte semnificativă a administrațiilor locale, depopularea punând o presiune tot mai mare asupra bugetelor. Potrivit datelor analizate, 30,9% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu și-au putut acoperi cheltuielile salariale din venituri proprii în anul 2025. Practic, o primărie din trei nu a reușit să își plătească angajații fără resurse externe. Această presiune financiară este mai accentuată în comunele mici, unde veniturile colectate sunt reduse, în timp ce costurile de funcționare rămân ridicate.

Capacitatea de autofinanțare este limitată pentru marea majoritate a primăriilor din România. Doar 462 de unități, ceea ce reprezintă mai puțin de 15% din totalul analizat, au reușit să acopere atât salariile angajaților, cât și costurile pentru bunuri și servicii necesare funcționării. Această dependență financiară subliniază nevoia urgentă de analiză a sistemului administrativ în raport cu resursele economice disponibile în fiecare regiune, evidențiind problemele unui sistem care a rămas în urma evoluției economice a țării.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Studiu privind comportamentul financiar al românilor” (8 octombrie 2026).