Analiza veniturilor și a cheltuielilor gospodăriilor din România

În primul trimestru al anului 2026, veniturile medii ale unei familii din România au înregistrat o creștere de 3,2%, ajungând la aproape 9.500 de lei pe lună. Totuși, această evoluție este contrabalansată de creșterea cheltuielilor, care au urcat cu 4,5% raportat la aceeași perioadă a anului precedent, depășind pragul de 8.000 de lei. Conform datelor INS, aproximativ 85% din resursele financiare ale unei gospodării sunt alocate pentru alimente, taxe și facturi, lăsând cetățenilor un spațiu extrem de limitat pentru a pune bani deoparte.

Structura veniturilor medii

Potrivit datelor raportate de Romania TV, salariile brute și alte drepturi salariale reprezintă principala sursă de venit, contribuind cu 6.488 de lei lunar, ceea ce echivalează cu 68,1% din totalul încasărilor. Prestațiile sociale constituie a doua cea mai importantă categorie, aducând în medie 1.904 lei pe lună (20% din total), dintre care pensiile generează 1.633 de lei, reprezentând astfel aproximativ 17,1% din veniturile unei gospodării. În termeni simpli, aproape unul din fiecare șase lei care intră într-o gospodărie din România provine din pensii.

Celelalte surse de venit au o pondere mult mai redusă în bugetul familiilor. Activitățile neagricole independente au contribuit cu 214 lei lunar (2,3%), în timp ce agricultura a adus 115 lei (1,2%) și vânzarea de produse agroalimentare, a animalelor și a păsărilor a generat 56 de lei. Veniturile în natură au fost estimate la 587 de lei pe gospodărie, reprezentând 6,2% din total, dintre care 472 de lei au provenit din consumul propriu de resurse. Veniturile din proprietate au fost descrise ca având o pondere extrem de redusă în statisticile oficiale.

Impactul asupra puterii de cumpărare

Efectul inflației este resimțit direct în capacitatea de consum a cetățenilor, care au început să reducă cantitățile de produse achiziționate sau să renunțe la anumite delicii pentru a se concentra strict pe produsele de bază. Un exemplu concret al acestui paradox este observat la piață: dacă anul trecut un kilogram de roșii costa 11 lei, în prezent consumatorii trebuie fie să reducă cantitatea cumpărată, fie să plătească cel puțin un leu în plus la suma totală.

Această situație a dus la scăderea puterii de cumpărare reale de la o lună la alta, făcând ca economisirea să devină dificilă chiar și pentru persoanele cu salarii mai mari. Un tânăr din Timișoara, Ciprian, a mărturisit că, spre deosebire de perioada în care avea un salariu mai mic și putea pune bani deoparte, acum, în ciuda experienței și a unui salariu mai mare, banii nu îi mai ajung.

În paralel, analiza circuitului banilor evidențiază faptul că, indiferent de nivelul de venit sau de prioritățile individuale — fie că este vorba de plata chiriei, a ratelor bancare, de întreținerea copiilor sau de cheltuieli pentru lucruri necesare — o parte semnificativă din resurse ajunge la stat prin diverse forme de cotizare. Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, a punctat faptul că statul colectează aceste sume pentru a „părea puternic”, ridicând întrebări despre capacitatea celor care administrează acești bani, în timp ce unii cetățeni afirmă că cotizează zilnic fără a primi nimic în schimb.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Evoluția prețurilor industriale și a inflației în România”.