Analiza vulnerabilității financiare a populației din România

Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, 37,8% din populația României nu își poate permite să acopere o cheltuială financiară neprevăzută din resurse proprii. Acest indicator plasează România pe locul al cincilea în Uniunea Europeană, fiind depășită de Grecia, Letonia, Bulgaria și Lituania. Grecia înregistrează cea mai ridicată pondere a populației în această situație, cu un procent de 50,5%, urmată de Letonia cu 43,7%, Bulgaria cu 42,4% și Lituania cu 41,1% (date provizorii).

Indicatorul Eurostat nu măsoară direct economiile din conturile bancare și nici numărul persoanelor cu datorii. Acesta urmărește capacitatea unei gospodării de a suporta o cheltuială necesară, apărută pe neașteptate, folosind resurse proprii, fără a apeleze la ajutor financiar sau la împrumuturi care i-ar deteriora situația financiară. În România, ponderea populației afectate este cu 8,6 puncte procentuale peste media europeană, care s-a stabilizat la 29,2%, decalaj care evidențiază diferența de capacitate financiară dintre gospodăriile românești și media din UE.

Evoluția indicatorilor economici

Deși poziția actuală este critică, datele publicate de Cotidianul arată o îmbunătățire vizibilă față de perioadele anterioare. În anul 2019, ponderea românilor vulnerabili era de 44%, iar în anul 2024 pragul depășea încă 40%. La nivelul UE, tendința de redresare a fost constantă după vârful negativ de 40% din 2012, pe fondul crizei financiare globale. Ponderea comunitară a coborât până la 30,8% în 2019, însă perioada pandemiei a generat o creștere temporară la 32,5%, urmată de o stabilizare la 30% în 2024 și o ușoară scădere în prezent.

Pe lângă vulnerabilitatea generală, România se confruntă cu fenomenul de „sărăcie invizibilă” sau energetică, o formă de presiune financiară constantă care nu se descoperă la prima vedere. O analiză a Asociației Energia Inteligentă indică faptul că 37% dintre români alocă peste 10% din bugetul lunar pentru plata energiei, fiind al doilea cel mai ridicat procent din UE, după Bulgaria, unde ponderea ajunge la 40%. La polul opus se află state precum Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, unde doar între 5% și 10% dintre gospodării depășesc acest prag.

Această presiune financiară afectează în special gospodăriile cu venituri mici și medii, inclusiv clasa de mijloc. Familiile care sunt integrate în circuitul muncii și își plătesc ratele sunt nevoite să prioritizeze facturile de energie în detrimentul altor necesități esențiale, precum sănătatea, educația, investițiile în locuință sau economiile pentru situații neprevăzute.

Impactul daunelor majore

Impactul unor incidente grave asupra bugetelor familiei este semnificativ, deoarece un incident care durează câteva momente poate influența bugetul unei familii timp de ani întregi. Un studiu IRES realizat la solicitarea UNSAR arată că 33% dintre români ar avea nevoie de peste cinci ani pentru a trece peste o daună de 50.000 de lei la locuință. Alți 39% dintre respondenți estimează că recuperarea financiară ar dura între un și cinci ani.

În total, 72% dintre români consideră că ar avea nevoie de cel puțin un an pentru a depăși o asemenea pagubă. Valoarea de 50.000 de lei reprezintă despăgubirea medie plătită anul trecut de companiile de asigurări membre UNSAR pentru daunele provocate de incendii la locuințele asigurate. Dincolo de reparațiile imediate, refacerea locuinței și înlocuirea bunurilor distruse pot consuma economiile unei familii, pot necesita împrumuturi și pot amâna planuri importante, consecințele financiare persistând mult timp după intervenția echipelor de urgență.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Analiză privind vulnerabilitatea energetică a gospodăriilor din România” (2 octombrie 2026).